Oportunități pentru tinerii care doresc să devină polițiști de frontieră

Admitere la Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale

Poliția de Frontieră Română informează tinerii absolvenți ai cursurilor liceale cu diploma de bacalaureat că se pot înscrie la concursurile de admitere organizate la nivelul instituțiilor de învațământ ale Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale.

• la Academia de Poliție "A.I. Cuza" București - Facultatea de Poliție, arma Poliție de Frontieră, - curs de zi - 40 locuri: din care 1 loc pentru etnicii rromi, 1 loc pentru maghiari și 1 loc pentru alte minorități;

• la Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră "Avram Iancu"- Oradea, curs de zi - 50 locuri: din care 2 locuri pentru etnicii rromi și 3 locuri pentru alte minorități.

• la Academia Tehnică Militară București - 18;

• la Academia Navală "Mircea cel Bătrân" Constanța, învățământ de zi, 4 locuri;

• la Scoala Militara de Maistri Militari si Subofiteri a Fortelor Terestre "Basarab I" Pitesti, învățământ postliceal, cu durata de 2 ani, invatamant de zi, 11 locuri;

• la Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale "Amiral Ion Murgescu" Constanța, învățământ postliceal, cu durata de 2 ani, învățământ de zi, 2 locuri.

• data limită de înscriere este 02.06.2014 (la sediul structurilor Poliției de Frontieră, respectiv Poliției, în cazul în care în județul de domiciliu al candidatului nu există structuri ale Poliției de frontieră);

• data limită de depunere a dosarului de candidat este 20.06.2014 (la sediul structurilor care au efectuat recrutarea);

• perioada de înscriere/desfășurare a concursului este 20.07 - 04.08.2014.

• data limită de înscriere este 01.08.2014 (la sediul structurilor Poliției de Frontieră, respectiv Poliției, în cazul în care în județul de domiciliu al candidatului nu există structuri ale Poliției de Frontieră);

• data limită de depunere a dosarului de candidat este 12.08.2014(la sediul structurilor care au efectuat recrutarea);

• perioada de înscriere/ desfășurare a concursului: 07.09 - 14.09.2014, (la Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră "Avram Iancu" Oradea).

• Să aibă cetățenie română și domiciliul în România;

• Să cunoască limba română scris și vorbit;

• Să aibă capacitate deplină de exercițiu;

• Sa fie declarați apt din punct de vedere medical, fizic și psihic;

• Să aibă vârsta de minimum 18 ani și maxim 27 ani împliniți sau să îi împlinească în anul 2014;

• Să fie absolvenți de liceu, cu diplomă de bacalaureat;

• Să aibă un comportament corespunzator cerințelor de conduită admise și practicate în societate;

• Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;

• Să nu fi fost destituit dintr-o funcție publică în ultimii 7 ani;

• Să nu fi desfășurat activități de poliție politică, așa cum sunt acestea definite de lege;

• Să nu aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic;

• Să nu fi fost exmatriculați, pentru abateri disciplinare, dintr-o instituție de învățământ;

• Să aibă înalțimea de minim 1,70 m barbații și 1,65 m femeile; candidații pentru instituțiile de formare a ofițerilor și agenților de poliție de frontieră pentru specializarea marină, trebuie să aibă înalțimea de minim 1,60 m.

• Să fi obținut la purtare, în perioada studiilor liceale, media generală de minimum 8.00;

• Etapa I - probe eliminatorii:

• contravizita medicală;

• verificarea aptitudinilor fizice.

• Probele se susțin în ordinea prezentată și fiecare dintre ele este eliminatorie. Participarea candidaților la următoarea probă este condiționată de promovarea celei anterioare și, indiferent de cauzele și motivele invocate, nu se admit contestații, repetări sau reexaminări la probele de aptitudini.

• La prezentarea pentru susținerea probelor eliminatorii, candidații vor avea asupra lor cartea de identitate, legitimația de concurs și echipament sportiv adecvat susținerii probelor de evaluare a aptitudinilor fizice.

• Etapa II - probe scrise de verificare a cunostințelor. Participă numai candidații care au promovat probele eliminatorii.

• Disciplinele de concurs sunt:

• - Istorie (test grilă);

• - Limba română (test grilă);

• - Limba straină : engleza / franceza / germana / rusa/ spaniola - la alegere (test grilă);

• Probele la Istorie, Limba Română și Limba străină se susțin concomitent și se notează separat.

• Etapa I - consta în:

• - contravizita medicală;

• - verificarea aptitudinilor fizice; potrivit probelor și baremelor prevăzute în metodologia de admitere;

• Fiecare probă are caracter eliminatoriu, participarea la următoarea fiind condiționată de promovarea celei anterioare. Indiferent de cauzele și motivele invocate nu se admit contestații, repetări sau reexaminări.

• Etapa II - probe scrise de verificare a cunoștințelor.

• Participă candidații care au promovat etapa probelor de aptitudini și constă în susținerea unui test grilă la următoarele discipline de concurs:

• - Limba română ( test grilă);

• - Limba straină: franceza / engleza - la alegere; (test grilă).

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne sunt puse la dispoziție un număr de 90 de locuri pentru specializarea Poliție de Frontieră, astfel:

La nivelul Ministerului Apărării Naționale, sunt puse la dispoziție un număr de 35 de locuri pentru Poliția de Frontieră, astfel:

Recrutarea în vederea participării la concursul de admitere se realizează, în raport de locul de domiciliu înscris în cartea de identitate a candidatului, de către structurile de resurse umane ale unităților teritoriale ale poliției de frontieră și personalul desemnat din cadrul Serviciilor Teritoriale ale Poliției de Frontieră, respectiv la sediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, situat în București, bd. Geniului nr. 42C, sector 6, pentru municipiul București.

Recrutarea candidatilor din județele în care nu există unități ale Poliției de Frontieră Române, se realizează de către structurile teritoriale de resurse umane ale Inspectoratului General al Poliției Române.

Pentru Academia de Poliție "A. I. Cuza" și pentru instituțiile de învățământ M.A.P.N. care școlarizează personal pentru Poliția de Frontieră:

Pentru Școala de Pregătire a Agenților de Poliție "Avram Iancu" - Oradea:

Contravizita medicală și verificarea aptitudinilor fizice a candidaților recrutați pentru toate instituțiile de învățământ ale Ministerului Apărării Naționale pe locurile alocate M.A.I. - Poliția de Frontieră - se realizează în data de 09 iulie 2013, ora 08.00, la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, str. Jandarmeriei nr. 9 -11, sector 1, București.

Candidații vor susține probele eliminatorii și cele de cunoștințe stabilite prin regulamentul / metodologia de admitere a instituției de învățământ.Pentru informare cu privire la organizarea și desfășurarea concursului de admitere, candidații vor consulta site-ul oficial al instituției de învățământ.

Informatii de background

Pentru a se putea înscrie la concursurile de admitere organizate la instituțiile militare de învățământ, tinerii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

Concursurile de admitere se vor desfășura astfel:

I. Academia de Poliție " A. I. Cuza " București - Facultatea de Poliție, arma Poliție de Frontieră - concursul se va desfășura în 2 etape:

Tematica și bibliografia pentru concursul de admitere la Academia de Poliție "A.I. Cuza" se găsesc pe pagina de internet www.academiadepolitie.ro.

II. Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră "Avram Iancu" - Oradea concursul de admitere se va desfășura în 2 etape, astfel:

Tematica și bibliografia pentru concursul de admitere la Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră "Avram Iancu" Oradea se găsesc pe pagina de internet www.avramiancu.ro.

Pe durata concursului de admitere nu se asigură cazarea, masa și transportul candidaților.Pentru eventuale informații referitoare la recrutare, candidații se pot adresa Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră sau Inspectoratului General al Poliției de Frontieră - Direcția Resurse Umane, Bd. Geniului nr. 42C, București, sector 6, telefon 021/ 316.25.98, interior 19378, 19346.

Noi reglementări europene: Drepturi depline la pensie pentru lucrătorii UE care se mută în alt stat

Lucrătorii UE care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, datorită unei propuneri legislative adoptate de Parlament marţi. Aceasta urmează a fi aprobată formal de Consiliul de Miniştri.

"Textul aduce o îmbunătăţire reală a situaţiei multor lucrători. Este un mare pas înainte pentru libertatea de mişcare a lucrătorilor şi un impuls dat Europei sociale", a spus raportorul Ria Oomen-Ruijten (PPE, NL), adăugând că "o pensie bună este o necesitate, în contextul în care speranţa de viaţă a europenilor a crescut".

Drepturi de pensie depline

Legislaţia actuală UE prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii la pensie, adică cele oferite de stat.

Nu există însă reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, finanţate sau co-finanţate de angajatori, aşadar oamenii care se mută între statele membre riscă să îşi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Maximum trei ani pentru a fi eligibil

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.

Deputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie conform noii directive, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.

Conturi bancare la vedere pentru toţi

Orice rezident legal în UE ar trebui să aibă dreptul de a deschide un cont la vedere pentru plăţi, fără ca acest drept să fie îngrădit pe motive de naţionalitate sau loc de rezidenţă, conform noii legislaţii adoptate de Parlamentul European marţi. Această lege mai prevede ca taxele şi regulile aplicabile tuturor conturilor de plăţi să fie transparente şi comparabile, facilitând transferul către un alt cont de plăţi care oferă condiţii mai bune.

"Această directivă va da mai multă putere utilizatorilor de servicii comune standard de plăţi. Garantarea accesului la conturi la vedere pentru toţi consumatorii, inclusiv pentru imigranţi şi cetăţenii mobili, va stimula modernizarea economică, va contribui la libertatea de mişcare şi va ajuta cetăţenii defavorizaţi din societăţile noastre",a spus Jürgen Klute (GUE/NGL, DE) raportorul pe acest dosar.

Textul a fost adoptat cu 603 voturi pentru, 21 voturi împotrivă şi 51 abţineri.

Acces deschis

Parlamentul a inserat cerinţa ca aceste conturi la vedere pentru plăţi să fie oferite de toate sau cel puţin de suficiente instituţii de credit în fiecare stat membru, pentru a garanta atât accesul facil al tuturor, cât şi oferte competitive. Aceste oferte nu ar trebui să se limiteze la băncile care oferă doar servicii online.

Orice rezident legal din UE, chiar şi fără o adresă fixă, ar trebui să poată deschide un cont la vedere. Cu toate acestea, statele membre ar putea cere potenţialilor clienţi să explice interesul şi scopul deschiderii unui astfel de cont într-un stat anume, cu condiţia de a le respecta pe deplin drepturile fundamentale şi de a nu face această cerinţă prea dificilă sau complicată.

Informaţii clare

Legea ar trebuie să se asigură că oricine deschide un cont de plăţi poate înţelege comisioanele şi ratele dobânzilor şi poate compara ofertele - aceste informaţii ar trebui să fie clare şi standardizate în UE. În fiecare stat membru UE, ar trebui să existe cel puţin o pagină de internet independentă care să compare ratele dobânzilor şi comisioanele aplicate de bănci. Băncile ar trebui să fie obligate să informeze clienţii despre faptul că oferă aceste conturi la vedere pentru plăţi.

Caracteristicile unui cont de bază

Conturile "de bază" pentru plăţi ar permite clienţilor să transfere şi să retragă numerar şi să execute tranzacţii de plăţi în UE, inclusiv tranzacţii printr-un card de plăţi sau online. Clienţii ar putea executa un număr nelimitat de astfel de operaţiuni, fie gratuit, fie cu un comision rezonabil. Cu toate acestea, statele membre pot decide ca aceste conturi să nu includă facilităţi de descoperire de cont sau să limiteze suma posibilă pentru astfel de facilităţi. 

Transfer mai uşor de la un cont la altul pentru clienţi

Pentru a beneficia de cele mai bune oferte, clienţii ar trebui să se poată transfera la un alt cont bancar în UE, cu un comision rezonabil. Transferul între conturile bancare în aceeaşi monedă şi în acelaşi stat trebuie să aibă loc prin intermediul băncii care primeşte clientul, la cererea titularului sau titularilor de cont, cu autorizaţia acestora.

Toate transferurile de credit, ordinele de plată şi debitele directe care trebuie transferate trebuie să fie identificate. În termen de două zile lucrătoare de la primirea autorizaţiei, banca care primeşte clientul trebuie să ceară furnizorului de servicii să efectueze operaţiunile autorizate.

Băncile vor fi obligate să returneze orice pierderi financiare care rezultă direct din erori în procesul de transfer, fără întârziere.

PE: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

 

Parlamentul a aprobat marţi trei măsuri pentru ca băncile să se pregătească pentru falimente şi să nu se mai bazeze pe contribuabili să le acopere pierderile. Două măsuri au în vedere restructurarea şi falimentarea băncilor cu probleme, iar cea de a treia se asigură că băncile şi nu contribuabilii vor garanta depozitele mai mici de 100 000 euro în caz de faliment. Aceste măsuri completează sistemul unic de supraveghere bancară, deja existent, contribuind la realizarea uniunii bancare.

Parlamentul a câştigat concesii substanţiale din partea miniştrilor de finanţe, mai ales în ceea ce priveşte regulile care stabilesc mecanismul unic de decizie bancară şi fondul adiacent de 55 miliarde de euro, finanţat de bănci, raportorul în Parlament fiind Elisa Ferreira (S&D, PT). Aceste reguli reduc semnificativ marja de manevră politică care ar putea altfel bloca acţiunile împotriva băncilor şi se asigură că fondul poate fi stabilit repede şi utilizat în mod mai echitabil. 

În directiva privind redresarea şi deciziile bancare, pentru care raportor a fost Gunnar Hökmark (PPE, SE), deputaţii au creat un proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici.

Regulile actualizate privind depozitul de garanţie, pentru care raportor a fost Peter Simon (S&D, DE) se vor asigura că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mult mai repede dacă o bancă dă faliment. Aceste reguli mai cer ca băncile să pună în schemele de garanţie bani numerar mai degrabă decât angajamente.

Pentru mai multe detalii privind temele de mai jos, a se vedea şi legătura externă către nota de background (mai jos). 

Băncile să suporte pierderile şi să plătească pentru fondurile de urgenţă

În cursul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de "bail-in" incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare. 

Exemple despre cum ar putea funcţiona acest lucru sunt disponibile în nota de background.

Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de "bail-in". Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, cu rezoluţie unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat în răstimp de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanţat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în răstimp de 10 ani. 

Mai puţin amestec politic pentru a păstra reduse costurile băncilor falimentare 

Deputaţii au susţinut ca atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acţiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniştrilor de finanţe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie. Compromisul final limitează semnificativ influenţa acestora din urmă şi presiunea politică, permiţând mai multă echitate, acţiuni mai rapide şi costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor. 

Deponenţii sunt mai bine protejaţi

Actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să creeze propriile lor scheme finanţate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100 000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăşi. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligaţi să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

Deputaţii s-au mai asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Suma totală a depozitului lor de garanţie ar trebui să fie disponibilă în maximum şapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile. Deputaţii au mai inserat clauze care includ "balanţe temporar mari", în garanţie. Dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100 000 euro, de exemplu prin vânzarea unei case, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puţin trei luni.

Vă e teamă de pușcărie, cine urmează?

Anul electoral 2014 se dovedește, așa cum au prezis mulți observatori ai scenei politice și societății românești, unul extrem de greu, cu multe evenimente neprevăzute, cu frici și spaime pentru mulți regizori, actori, păpușari și figuranți implicați. Dacă în plan extern se întâmplă lucruri extrem de îngrijorătoare în imediata vecinătate a României, în plan intern starea de spirit a factorilor determinanți pentru evoluția viitoare a țării pune o presiune puternică și crește tensiunea pe zi ce trece.

În ultimele luni, poate chiar ani, de când unele insituții ale statului de drept au început să-și facă datoria, mă refer aici la Justiție, se aude tot mai des în public, întrebarea care lovește ca un ciocan greu în urechile acuzaților: „-Vă e teamă de pușcărie?” Politicieni, oameni de afaceri, miniștri, înalți funcționari ai statului, polițiști, procurori și judecători, „baroni”, „sultani”, „revoluționari”, „dictatori” locali și alți cetățeni români sau străini din România, acuzați de corupție, au fost interogați cu celebra întrebare înspăimântătoare.

Întrebarea o pun tot mai des ziariștii, la intrarea/ieșirea, cu cătușe sau fără, cu mascați, poliție, DNA, tot tacâmul tipic evenimentelor de acest gen, acuzaților de încălcarea gravă a legilor în România. Această interogație este completată de altele gen: „ -Sunteți vinovat?”, „ –De ce sunteți acuzat?” Răspunsul vine invariabil cu declamația „–Nu sunt vinovat de nimic!” Mai nou, acesta este completat cu strigătul disperat „-Rușine, Băsescu!”, aruncat de „invincibilul” primar al Constanței, în momerntul când a simițit strângându-i-se cătușele pe mâini, iar fardul personajelor false, interpretate bufonic de acesta în ultimii ani ai „Republicii Mazăre”, i-a căzut brusc, descoperindu-i spaima feței de mâna lungă a Justiției.

Mai toți aproape acești acuzați, atunci când li se întâmplă totuși ceea ce credeau că nu o să li se întâmple niciodată, legați sau cercetați în libertate, se îmbolnăvesc subit. Ba de inimă rea, alte boli cardiace sau de altă natură, incurabile și incompatibile cu vinovățiile de care sunt acuzați și unii încarcerați, solicitând vehement clemență și voie să se trateze în străinătate. DNA-ul, Justiția în general încep să provoace tot mai multe dureri de cap și boli rele pe care unii acuzați nici nu și le bănuiau atunci când tăiau și spânzuarau din pozițiile în care se aflau, când se credeau mai presus de lege.

Iar când o nenorocire nu vine niciodată singură, cum zice o vorbă românească, alături de cei ridicați, alții, care se simt vizați a fi următorii cercetați, își pun tot mai des întrebarea „ –Cine urmează?” și probabil, își scuipă în sân să alunge Necuratul întruchipat de DNA. Văzând cum principalii factori de influență și mobilizare a electoratului PSD cad tot mai mult sub incidența legii, premierul Victor Ponta și-a declaratt public solidaritatea cu marii acuzați ai partidului în fruntea căruia se află, strigând că el va fi următorul președinte al României după „dictatorul” Băsescu.

Aparent, în acest moment, pare că singurii adversari serioși, care produc victime în rândurile celor mai iubiți și votați baroni locali ai PSD, sunt DNA și Justiția neiertătoare, Băsescu fiind doar un dușman vremelnic de care speră că vor scăpa în scurt timp. Vizat de actualii adversari politici, dar și din dorința de a mai reprezenta ceva în scena politică atunci când nu va mai fi președintele României, Traian Băsescu, ca un adevărat luptător hârșit în multe bătălii, bagă mereu bățul prin gard și ațâță dulăii nervoși și neputincioși ai PSD-ului.

Pe de altă parte, în așteptarea alegerilor programate anul acesta, partide mai vechi sau mai noi, dar cu speranțe de mărire, așteaptă fără prea mare zarvă, căderea baronilor roșii, cu influență imensă la masa electorală, în multe județe ale țării, frecându-și mâinile de bucurie atunci când dușmanii politici sunt ridicați și încătușați de mascați. Doar PNL-ul agonizant în urma mariajului cu PSD-ul, mai încearcă să supraviețuiască, prin Crin Antonescu, încercând să-l muște cât mai mult pe fostul tovarăș, Victor Ponta, care i-a luat fotoliul de candidat la prezidențiale, iar acum îl tratează ca pe fraierul satului.

În acest moment, dup cum se derulează lucrurile, am putea spune că dacă evenimentele vor continua tot sub semnul întrebărilor: „ -Vă e frică de pușcărie?” și „-Cine urmează?”, fără alte intervenții și implicații, să putem avea surprize la alegerile din acest an, în special la cele prezidențiale din toamnă. Surprize determinate și de deciziile definitive și irevocabile ale Justiției. Până atunci însă, am constatat mișcări de stradă în favoarea unor „iubiți” conducători aflați acum cu cătușele la mâini, pseudo revolte populare pentru eliberarea acestora.

La școală, Religia nu știe să răspundă „-De ce Biserica cere bani pentru lucrurile sufletești?!!!”

În ultimii ani, în societatea românească s-a stârnit o controversă privind predatul Religiei în școli, unii fiind pro alții fiind contra învățării obligatorii a acestei materii de către elevi. Discuțiile au ajuns până acolo încât un deputat a solicitat Parlamentului ca Religia să fie facultativă în unitățile de învățământ. Acum, elevii din clasele I- XII, de confesiune ortodoxă, sunt obligați să o învețe ca pe orice altă materie obișnuită la școală. Aceștia au suport educațional, adică o programă, profesori, manuale și cursuri. În foarte multe cazuri, elevilor li se cere să-și cumpere singuri cărțile. Profesori sunt fie preoți, studenți la teologie, absolvenți, precum și diferite alte persoane care prin diverse împrejurări, ajung să predea Religia la școală.

De mai mult timp, se vorbește, copii povestesc acasă despre tot felul de moduri în care se învață această materie în unitățile de învățământ și de felul în care profesorii înțeleg și știu să o predea. În spațiul public, la începutul acestui an, s-au semnalat sesizări și reclamații privind abuzuri comise de unii profesori de Religie. Au existat chiar și reclamații la Poliție și Inspectoratele școlare, unde părinții au considerat că există nereguli în cadrul orelor de învățământ religios.

Recent, am asistat personal la o reclamație a unui părinte al cărui elev învață într-un mare liceu bucureștean, privind activitatea profesoarei de religie. Am stat de vorbă cu doi elevi din București, ale căror nume nu le voi aminti, despre cum decurge o oră de religie în școlile lor. Pentru că mi s-a părut interesant, semnificativ și important modul de predare-învățare a Religiei, cu rezultatele și influențele asupra copiilor, redau mai jos fragmente relevante din cele spuse de copii.

Cum decurge ora de Religie la școala generală, în percepția unui copil de clasa a V-a:

“Profesorul de Religie de obicei nu prea vine la oră, iar atunci când vine vorbește foarte mult la telefon. Primul lucru care îl face este să își scoată cele 4-5 telefoane, să le întindă pe catedră, de parcă trebuie să-l sune pe Sf. Petru sau alt sfânt! Pe noi ne pune să citim singuri din manual, dar alte informații în afară de carte nu ne mai spune. La întrebările noastre nu răspunde, nu ne lămurește.Ne pune să facem referate din carte, dar nu ne explică nimic în plus. Ne mai pune să vedem și desene animate. Când ridică cineva mâna, nu răspunde sau zice-îmmm!!!

Nu ne învață rugăciuni noi, se spun doar Tatăl nostru și Cerestate. Când nu vorbește la telefon, ne povestește viața lui, despre ce problem de sănătate a avut, ne ține chiar și după ore să ne povestească, de parcă ar fi ceva important să învățăm noi. Ne-a spus că dacă mergem la biserica unde este preot, orice lovitură, zgârietură ne trece acolo, imediat după ce ieșim din biserică! După mine, Religia ar trebui învățată doar în clasele I-IV.”

La liceu materia Religie a devenit o povară și ore pierdute inutil pentru liceeni, mai ales pentru cei din clasele terminale, care tebuie să pună accent și să se pregătească pentru bacalaureat. Iată cum relatează desfășurarea unei ore un elev de clasa a XI-a, dintr-un liceu bucureștean:

“Se începe cu rugăciunea, apoi profesoara ne predă lecția pe baza căreia elevii pun întrebări. În majoritatea cazurilor, elevii sunt reticenți la ceea ce ne spune profesoara, fiind realiști și necrezând fiecare detaliu din povestirea acesteia. Cele mai frecvente întrebări au fost despre post, de ce trebuie să îl ținem și la ce ne ajută? Despre cum este posibil să nu mănânci 20 de zile și să trăiești fără probleme, cum s-au întâmplat toate minunile de care ne vorbește profesoara cu ardoare? Noi care facem materii realiste la școală, științifice, o contrazicem pe profesoară cu argumente privind majoritatea minunilor povestite de aceasta.

Un lucru care nu pare a fi normal este încercarea profesoarei de a face elevul să creadă absolute tot ceea ce spune despre- blesteme, viața de apoi, iad/rai, sfârșitul lumii și ceea ce se presupune că s-ar întâmpla atunci dacă ar veni. Ne amenință cu celebra frază-Se vor scula morții și vă vor lua locul! Refuzul elevilor de a crede astfel de lucruri este luat de profesoară ca o sfidare și nesimțire la adresa ei, iar la întrebările la care nu ne poate răspunde cu argumente credibile, răspunde cu sancțiuni la adresa elevilor care le-au pus.

Un coleg a întrebat-o- De ce Biserica cere bani pentru lucrurile sufletești?- și în loc să-i răspundă, l-a făcut nesimțit și i-a tăiat rubrica în catalog, lucru care nu are voie să-l facă. Încă un lucru care nu mi se pare în regulă și nu folosește la absolut nimic este obligarea elevilor de a merge la biserici în care cică au avut loc minuni sau sunt moaște. Refuzul elevilor de a merge la biserici este luat ca jignire la adresa profesoarei și a Bisericii, elevii având din nou de piedut. Ne-a mai spus că Ceaușescu a căzut din cauza faptului că dărâma biserici!!!

După părerea mea, Religia nu are ce să caute la liceu pentru că este o povară în plus pentru noi. Este inutilă, nu învățăm nimic, ba chiar se contrazice cu alte materii științifice. Este chiar discriminare, deoarece nu toți elevii au aceeași religie. Pentru noi în clasele finale, când trebuie să învățăm, să ne pregătim de absolvire și bacalaureat, ora de Religie este o povară în plus, pe lângă alte materii inutile la liceu. Ne răpește timpul degeaba și mai avem și de suferit dacă o contrazicem pe profesoară sau nu mergem în weekend, pe la diverse biserici cu moaște.”

Reacția societății civile

Societatea civilă a început să facă demersuri pentru schimbarea actualei stări de lucruri, privind învățământul religios. Astfel, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) a solicitat Ministerului Educației demiterea conducerii ISJ Timiș, pentru încălcarea repetată și flagrantă a prevederilor Legii Educației Naționale și anchetarea cu seriozitate a cazurilor semnalate de îndoctrinare religioasă din școli. De asemenea, a cerut elaborarea și implementarea unui set de politici educaționale destinate a preveni pe viitor apariția unor cazuri similare.

În mod specific:  unitățile de învățământ trebuie să ceară acordul explicit al părinților cu privire la participarea elevilor la orele de religie și trebuie să-i informeze că au dreptul constituțional de a le refuza.  trebuie interzisă actuala practică paradoxală, întâlnită în majoritatea unităților de învățământ, de a obliga copiii să rămână la orele de religie deși, teoretic, figurează ca retrași de la acestă materie.  trebuie oprite orice acțiuni de prozelitism religios în școli.

Poziţia ASUR este neechivocă: în unităţile publice de învăţământ trebuie păstrată o strictă neutralitate religioasă, iar în cadrul orelor de Religie trebuie predată Istoria Religiilor şi nu doar viziunea particulară a unui anumit cult, indiferent care ar fi acela.

După cum constatăm, opiniile publice ale oamenilor pro și contra religiei în școli au fost și sunt extrem de împărțite și vehemente, fiecare având dreptul să-și exprime liber părerea și opțiunea religioasă, pentru ei și copii lor. Este un drept câștigat. Redau una dintre aceste opinii:

“Religia nu trebuie să se învețe pentru notă, nu trebuie impusă de cineva pentru că atunci nu o faci cu plăcere, dragostea de religie vine din sufletul tău, vine în anumite perioade ale vieții, vine de la conștiința ta, de la meditația ta. La școală nu trebuie să vină profesorul de religie să te amenințe cu altă notă în afară de 10, nu este în măsură să te judece prin note. Religia nu înseamnă note, înseamnă puritatea ta sufletească.”

Țeapa cabliștilor prin „fidelizarea” clienților

Seară de iarnă românească, de ianuarie în București. Este trecut de orele 19. 00, când liniștea unui bloc dintr-un cartier bucureștean se sparge de vocile tari și agitația mai multor persoane, pe la ușile locatarilor. O armată de tineri, majoritatea adolescenți, purtând niște foi în mâni, gălăgioși, bat la ușile oamenilor.

După ce că aud aproape o întreagă convorbire telefonică de familie, purtată pe ton înalt, cioc-cioc, bate cineva la ușă. „-De la RDS suntem, avem o ofertă de fidelizare la încheierea unui nou contract…”, începe turuiala omului agitat din fața ușii, propunându-mi o reînnoire la care am posibilitatea să cumpăr un televizor, la prețuri avantajoase și în rate! Oferta este cu atât mai specială pentru că sunt un client vechi al firmei!

Surprins, deoarece nu auzisem, nu fusesem informat, nu văzusem reclama firmei respective de cablu, cer mai multe amănunte. În ce constă noile clauze contractuale, tarifele, tipul și modelul televizorului. Cer o ofertă concretă, scrisă, să mi-o lase, să o pot studia și alege în cunoștință de cauză. Agentul, surprins la rândul lui de avalanșa de întrebări, la care nu se aștepta, îmi flutură o foiță verzuie prin față, noul contract în care zice că scrie totul, dar nu are informații despre caracteristicile produsului, televizorului, așa că sună un prieten și îmi dă același răspuns.Plus că, musai, pentru a beneficia de noile oferte avantajoase trebuie să semnez noul contract pe loc, imediat, altfel expiră momentul, ceea ce s-a și întâmplat, în lipsa entuziasmului meu pentru o astfel de promoție.

Sfârșit de februarie, tot seara, în același bloc, un alt grup de agenți doors-to-doors, la fel de tineri și agitați, scot oamenii din casă din nou cu astfel de oferte de retenție, cum se mai spune, pentru reînnoirea contractelor în condiții avantajoase pentru clienți, cu reduceri pe câteva luni la prețul abonamentelor și oferirea de echipament-decodoare- tot la tarife avantajoase. Condiția esențială era aceeași, semnarea contractului adițional pe loc și declarația fermă că decodorul se poate ridica a doua zi, dintr-o locație RDS-RCS.

La fel de instruiți ca și cei de luna anterioară, care-mi bătuseră la ușă, la întrebările mele și mirarea semnării unui contract în pragul ușii, băieții, adunați vreo trei de pe la alte uși unde-și încercaseră norocul, m-au lămurit că nu este nici o problemă, totu-i trecut în contract, am echipamentul a doua zi și beneficiez automat de noile servicii avantajoase. Din dorința de a trece la un abonament digital și de a beneficia de servicii de calitate înaltă, am semnat ca fraierul, noul contract adițional, chiar dacă m-am mirat că nu are trecut pe el un cod, număr de client, pusă o ștampilă.

La fel au pățit mulți alți clienți, am constatat la câteva zile distanță, când m-am dus la RDS-RCS să-mi ridic decodorul și am văzut că aceștia îngroșau o coadă frumușică, pentru același lucru ca și mine. Numai că, surpriză, țeapă, nemulțumire, frustrare, timp pierdut și fraierire din partea firmei de cablu. Echipamentele respective nu se dădeau, clienții formulau doar o cerere, erau luați în baza de date, urmând să primească un SMS cu înregistrarea cererii și alte mesaje ulterioare în funcție de existența sau nu în stoc a dispozitivului respectiv.

Ceea ce s-a și întâmplat, zilele următoare am primit ca alți fraieri, mesaje de rezervare a comenzii și de informare că echipamentul nu este în stoc, chiar dacă adiționalul la contract intrase deja în vigoare. Nemaivorbind de faptul că abia am reușit, la cererea mea expresă, să-mi fie ștampilat și pus numărul de cod client pe noul act, altfel rămâneam cu o hârtie fără valoare juridică. Cum au rămas de altfel, mulți clienți fidelizați, care nu au solicitat înregistrarea corectă a adiționalului la contractul vechi.

Nici măcar după trecerea aproape a unei luni de zile de la semnarea “fidelizării” și sesizarea firmei în cauză, la relații cu clienții, promisiunile și angajamentele RDS nu s-au materializat. Aveam să constat că situația cu vânzarea blănii ursului din pădure, pentru menținerea și atragerea de noi clienți, este una generalizată, iar beneficiarii contractelor care ar trebui să fie în mod normal consumatorii seviciilor de cablu, sunt singurii pierzători. Singuri fraieriți, singurii țepuiți de cabliștii șmecheri.

La filialele societății respective de cablu, după statul la cozi, tot mai mulți clienți nemulțumiți solicită nervos respectarea contractelor, iar un număr în creștere încearcă rezilierea acestora. Din păcate, consumatorii nu au alternative viabile față de RDS, deoarece marii cabliști nu dau doi bani pe respectarea contractelor comerciale și furnizarea serviciilor contractate către beneficiar, dar le iau banii acestora pentru ceea ce nu au furnizat. Așa că trecerea de la o firmă de cablu la alta este ca și când ai cădea din lac în puț.

De ani de zile, firmele de cablu, fie că se numesc RDS-RCS, Romtelecom, UPC sau AKTA duc aceeași politică disprețuitoare și de jecmăneală a consumatorilor, nerespectându-și obligațiile contractuale. La nivel național, an de an, se înregistrează zeci de mii de reclamații la adresa cabliștilor, cum ar fi: nerespectarea clauzelor contractuale; servicii nefuncționale sau defectuoase; lipsa semnalului și a echipamentelor; facturi abuzive; refuzuri de reziliere a contractelor; întârzieri de montaj; lipsa informării corecte către consumatori, etc.

S-au format comunități de consumatori nemulțumiți, s-au deschis forumuri de înregistrare a sesizărilor și reclamațiilor împotriva cabliștilor, tot timpul există discuții și dezbateri privind calitatea serviciilor de cablu, dar degeaba. În loc să se rezolve ceva, să se ia măsuri drastice față de neregulile și abuzurile cabliștilor în relația cu clienții, consumatorii care plătesc sume importante de bani către aceste firme, instituțiile abilitate de control, de sancționare a practicilor abuzive, parcă sunt tot mai insignifiante, timorate, amorfe în relațiile cu societățile de cablu.

În lipsa intervenției ferme a autorităților de sancționare a practicilor comerciale dăunătoare consumatorilor, firmele de cablu fac ce vor în piață, în timp ce clienții prejudiciați nu doar că nu sunt despăgubiți, dar nu pot nici măcar nu găsesc alternative de contract cu societăți oneste, corecte, care să-și respecte obligațiile contractuale, pentru că, simplu, acestea nu există.

Astfel că, dacă renunță la firmele actuale, consumatorii au doar speranța dată de “două sârme și un lighean”, cum spunea un consummator de televiziune cu năduf, în lipsă de alternative viabile pe piața de cablu.

Ruinele Bucureștiului, tristețe, senzaţii tari și pericole

Pe zi ce trece, Capitala Europeană a României devine tot mai mult o atracție turistică pentru străini, de oriunde ar veni aceștia din lume, fiind prezentată de autorități și edilii orașului, în special, ca o metropolă modernă, civilizată, cu multe locuri demne de văzut și vizitat. Prin unele zone din centrul orașului, Primăria Municipiului a amplasat chiar hărți publice, un fel de minighiduri turistice pentru vizitatori, iar vara circulă chiar și un autobuz turistic, destinat să ducă turiștii străini și nu numai, la principalele puncte de atracție.

În ultimii ani, după ce s-au astupat catacombele Centrului Vechi, această zonă a devenit principala țintă a turiștilor străini, ajunși în București și dornici de distracție. Atractivitatea zonei este dată în special de cârciumile, barurile, cluburile, restaurantele, berăriile deschise aici, unde turiștii străini, tinerii în special, aleg să vină pentru petrecere, licori bahice, fetițe, viața de noapte-principalele atracții de aici.

Se dărâmă mândria Micului Paris

Foto: Paul Stan

Mai ales atunci când vremea este frumoasă și se întind mesele, băncile, fotoliile pe spațiul strâmt al celor câteva străduțe situate în perimetrul dintre Banca Națională-Calea Victoriei-Piața Unirii-Splaiul Independenței-Piața Sf. Gheorghe. În ciuda aspectului sordid al zonei, a constrastului dintre clădirile noi construite peste sau în locul celor vechi și cel al ruinelor Centrului Vechi, în ciuda faunei infracționale prezentă la tot pasul aici, a sordidului dat de locuințele vechi, dărăpănate, de nelocuit dar în care stau totuși, sumedenie de oameni, în ciuda riscului prăbușirii în orice moment a vreunui zid bătrân, istoric și a pericolului de incendii, sunt foarte mulți turiști străini care aleg această zonă.

De când a devenit o atracție, de când există viermuială maximă în special când vremea este frumoasă și de preferință seara, noaptea, de când merge deverul la greu pentru micii investitori în localurile de aici, s-au înmulțit și știrile despre Centrul Vechi al Bucureștiului. I-a crescut notorietatea. Scandaluri, incendii, prăbușiri de ziduri bătrâne și alte evenimente întâmplătoare sau generate de oameni au devenit știri și materiale de presă.

Din păcate, chiar dacă tot în acest perimetru istoric se găsesc, într-o stare mai bună sau într-o avansată degradare, sumedenie de obiective turistice de interes cultural, istoric, religios, acestea sunt ignorate în mare parte de vizitatorii străini în favoarea localurilor și locantelor.

Comparativ cu fostul Mic Paris, Capitala României de astăzi este un amestec de nou și vechi, dacă ne referim doar la clădirile și imobilele ridicate dinainte sau din perioada interbelică, la construcțiile din perioada comunistă și cele din ultimii ani. Pentru un vizitator cu pasul al Bucureștiului, mă refer aici doar la zona centrală extinsă, de la Centrul Vechi, într-un perimetru mai larg cuprins între Calea Moșilor-Unirii-Universitate-Tribunalul vechi-Calea Victoriei-Casa Poporului-Bulevardul Mărășești-realitățile, contrastele și imaginile orașului sunt devastatoare.

Dacă la fațadă aspectele clădirilor par în regulă, în spatele blocurilor ridicate în perioada “Epocii de Aur”, ascunse de prima vedere a vizitatorilor sau trecătorilor, imobilele vechi ne arată starea de ruină avansată a vechiului București. O ruină implacabilă în fața vremii și vremurilor, a nepăsării oamenilor, autorităților. O ruină tristă, degradantă și extrem de periculoasă pentru cei care aleg să treacă, pe jos cu pasul sau cu autoturisme, autobuze, tramvaie pe străzile vechi care odată făceau fala Micului Paris.

Început și sfârșit de Calea Moșilor

Foto: Paul Stan

Una dintre ruinele Căii Moșilor, pericol permanent pentru oameni și vehicule. Un vânt mai puternic, o ploaie torențială, un viscol, o cădere de zăpadă, trepidații, un zgomot puternic, un cutremur, Doamne ferește, pot provoca oricând prăbușiri și tragedii printre ruinele vechiului București.

Unele astfel de case au și locatari

Foto: Paul Stan

Ateliere în agonie, vestigii trecătoare ale înfloritoarei artere a Capitalei interbelice

Foto: Paul Stan

Afaceri de vremuri noi în clădiri vechi

Foto: Paul Stan

Oglinda tristă a realității

În spatele Centrului Civic al lui Ceaușescu, denumit odată, pompos, Bulevardul Poporului, în spațiul cuprins între Ministerul Finanțelor-Tribunalul vechi și Piața Unirii, se află o altă față tristă a Capitalei.

Monument de patrimoniu în degradare

Foto: Paul Stan

Degradare și nepăsare

Foto: Paul Stan

Ruine cu termopane

Foto: Paul Stan

Peisaj natural în centru de București, martie 2014

Foto: Paul Stan

Bisericile au rezistat comparativ cu clădirile învecinate

Foto: Paul Stan

Rămășițe ale altor vremuri

Foto: Paul Stan

Vestigii imobiliare între Casa Poporului și Bulevardul Mărășești

În prim plan trecutul trecător, în fundal actualul Parlament (clădirea Casei Poporului)

Foto: Paul Stan

Ce a fost și ce a ajuns

Foto: Paul Stan

Se duce fala Micului Paris

Foto: Paul Stan

În loc de concluzie

Imaginile prezentate sunt doar o parte infimă a ruinelor Bucureștiului de astăzi. Ele au ajuns o pată urâtă, degradantă, dezonorantă pe fața unei capitale cu pretenții europene, dar și un pericol permanent în primul rând pentru locuitorii orașului, dar și pentru toți trecătorii pe aici, fie în tranzit, fie turiști, afaceriști, diplomați sau altfel de persoane străine venite în România.

Paradoxal, multe dintre clădirile care făceau fala Micului Paris au rezistat cu bine în perioada regimului comunist, nedărâmate, nedemolate toate și chiar păstrate și utilizate de autoritățile acelor vremuri. Au rezistat ca și oamenii, demne, în plină epocă a construirii socialismului și blocurilor de tip sovietic. Acum, într-o democrație de tip nou, originală, imobilele Micului Paris își trăiesc ultimele clipe cu vestigiile într-o ruină continuă, tot mai aproape de pământ. În scurt timp, vor și ajunge una cu pământul ca multe alte asemenea.

În oglindă, blocurile muncitorești se renovează, anvelopează, își cosmetizează aspectul, unele se consolidează, schimbând fețele orașului. Schimbă imaginea de degradare cu cea de îngrijire.

Tot în oglindă, Bucureștiul s-a îmbogățit și își mărește zestrea imobilelor cu noi clădiri construite în ultimii ani, cu aspect modern, dar care, nu se știe câtă rezistență vor avea în timp. Eu nu cred că vor rezista vremii și vremurilor nici jumătate cât au stat în picioare clădirile Micului Paris. Doamne ferește de un cutremur!

SUA investește în democrația și statul de drept din Republica Moldova

Din 1992 , Statele Unite au furnizat aproape 1,2 miliarde USD în asistență pentru Republica Moldova , inclusiv peste 22 milioane dolari în 2013 și o perioadă de cinci ani , 262 milioane dolari prin Corporația Provocările Mileniului ( MCC ) Compact, în 2010 . Această asistență a sprijinit o serie de sectoare: economic, democratizarea justiției și alte reforme care promovează integrarea europeană a Republicii Moldova și ilustrează puterea relației bilaterale SUA - Moldova, se arată într-un comnunicat oficial al Departamentului de Stat al SUA.

În cadrul vizitei prim-ministrului Republicii Moldova, Iurie Leancă, la Washington, pe data de 3 martie 2014, Statele Unite ale Americii anunță o creștere de 60 la sută al ajutorului SUA, bani orientați spre creșterea productivității și competitivității întreprinderilor din Moldova și facilitarea comercializării vinului moldovenesc pe piața din Uniunea Europeană . Șeful Guvernului moldovean a fost primit la Casa Albă și a purtat discuții cu înalți oficiali americani printre care vicepreședintele Joe Biden, șeful Departamentului de Stat John Kerry, fiind salutat și felicitat chiar de președintele SUA, Barack Obama.

Programele în curs de desfășurare ale SUA în Republica Moldova are în vedere următoarele obiective:

Sprijinirea creșterii economice

Programele anunțate pe 3 martie vor ajuta întreprinderile din Republica Moldova să beneficieze de Acordul Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE, care se așteaptă a fi semnat cel mai târziu în acest an, ceea ce ar duce la creșterea investițiilor și crearea de locuri de muncă. În plus, schimburile academice și profesionale din SUA vor îmbunătăți abilitățile de afaceri ale moldovenilor și vor sprijini productivitatea agricolă.

De asemenea, Statele Unite încurajează investițiile străine în Moldova, ajutând la reducerea barierelor în calea comerțului și la facilitarea afacerilor.Aceste programe completează MCC Compact, care susține o tranziție la agricultura de performantă prin reabilitarea drumurilor și a sistemelor de irigare.

Consolidarea democrației și a statului de drept

Programe privind consolidarea instituțiilor și proceselor democratice din Moldova, inclusiv prin promovarea unei societăți civile active, îmbunătățirea guvernării locale și sprijinirea participarii mai active a moldovenilor la viața civică. Asistența SUA consolidează, de asemenea, statul de drept în Republica Moldova prin îmbunătățirea administrației judiciare, instruirea judecătorilor și procurorilor, precum și promovarea reformelor și a legislației din sectorul justiției.Aceste programe vizează reducerea corupției concomitant cu creșterea transparenței guvernamentale și de responsabilitate, aspect cruciale pentru îndeplinirea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova.

Consolidarea securității și de aplicare a legii

Statele Unite oferă,de asemenea, asistență Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea criminalității transnaționale, în special a traficului de persoane, criminalitate informatică,precum și privind traficul ilicit de materiale nucleare. Aceste programe ajută la asigurarea integrității frontierelor Republicii Moldova și oferă asistență pentru liberalizarea vizelor UE, asigurând cerințele de securitate la frontieră. Statele Unite sprijină și profesionalizarea armatei Republicii Moldova. Asistența SUA sporește capacitățile Moldovei de a deveni un furnizor de forță pentru operațiuni de menținere a păcii, de stabilitate și de promovare a securității regionale, mai precizează comunicatul oficial pe siteul Departamentul de Stat al SUA.

“Guvernul condus de prim ministrul Iurie Leanca produce o transformare în Republica Moldova. Suntem foarte mulțumiți de faptul că au continuat eforturile pentru Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu Europa. Suntem încântați să anunțăm astăzi că vom adăuga fonduri suplimentare la efortul lor de a dezvolta competitivitatea, care este cheia pentru afacerile și a perspectivele lor economice, și vom adăuga alți 2,800,000 dolari pentru a ajuta în această tranziție specială. Statele Unite au oferit asistență economică foarte importantă, aproape de un miliard de dolari și jumătate de-a lungul acestei tranziții. Suntem foarte interesați în a ajuta Guvernul în eforturile sale de a continua cu inițiativele anticorupție din țară și suntem foarte entuziasmați de preocuparea pentru propriul lor viitor și determinarea lor de a fi parte dintr-un mecanism mai mare de tranzacționare la nivel mondial.

În timp ce eram în Republica Moldova am avut ocazia de a vizita o fabrică de vin într-adevăr destul de remarcabil, dispunând de o facilitate subterană spectaculoasă. Este unul dintre cele mai bune produse pe care le au acum exportatori din această țară, iar noi suntem încantați de perspectivele de extindere a capacității lor pe piață.

Regret să spun că Rusia, în câteva dintre provocările pe care le vedem acum în Ucraina, a pus presiune asupra Republicii Moldova. Există provocări în ceea ce privește sursele de energie și, de asemenea, capacitatea lor în schimburile comerciale. Dar ne-am angajat ferm în direcția în care moldovenii au ales pentru ei înșiși și guvernul și-a exprimat dorința de a continua ”- a declarat secretarul de stat american John Kerry, după întâlnirea cu premierul moldovean.

La rândul său, Iurie Leancă a declarat: ”Suntem extrem de recunoscatoari Administrației SUA, pentru oamenilor de aici, pentru sprijinul generos oferit în timpul acestor aproape 23 de ani de independență, la construirea de instituții funcționale, la o societate pluralistă, o societate tolerantă , asigurându-vă că suntem capabili să garantăm independența cetățenilor Republicii Moldova.

Astăzi lansăm Dialogul strategic, care sunt sigur că va fi un element extrem de important în construirea unei societăți mai funcțională și mai democratică în Republica Moldova, precum și pentru a aborda provocările directe cu care se confruntă Republica Moldova în regiune .

Sunt foarte fericit că am reușit să reluăm activitățile comisiei de comerț între Republica Moldova și SUA. Suntem într-adevăr foarte interesați să ne extindem accesul la noi piețe și la piața din SUA, pentru a avea mai multe investiții americane în economia Republicii Moldova.

Republica Moldova este foarte dornică de a construi o interconectare energetică cu Uniunea Europeană și sprijinul american este esențial în acest sens . Același lucru și cu privire la cooperarea de securitate. După cum vedem acum în regiune, există unele evoluții negative care se desfășoară, prin urmare , hotărârea noastră de a avea o cooperare de securitate foarte activă și dialog este foarte puternică.

În acest moment Republica Moldova este vecină cu Ucraina - în ciuda dimensiunilor noastre mici, avem o frontieră cu lungimea de 1242 km cu Ucraina și tot ce se întâmplă în Ucraina este extrem de important pentru Republica Moldova, pentru viitorul Republicii Moldova.

Problemele Ucraina experiențele sale produc îngrijorare profundă pentru noi. Republica Moldova, din păcate, din prima zi a independenței sale, are o mișcare secesionistă pe teritoriul său și știm exact ce înseamnă acest lucru. Din păcate, nu am găsit o soluție corectă pentru ea, astfel încât ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina este doar un memento pentru noi, în primul rând, dar apoi arată prietenilor noștri, de ce avem nevoie pentru a face mult mai mult la rezolvarea acestei probleme, pentru că în cazul în care nu este abordată la timp, atunci ea devine foarte contagioasă.

Ceea ce se întâmplă astăzi în Crimeea, în unele părți de est ale Ucrainei, sunt doar un memento brutal. Deci, Republica Moldova este foarte mult în favoarea integrității teritoriale a Ucrainei și sperăm că toate mecanismele internaționale vor fi aplicate și pentru găsirea unei soluții pașnice a acestui conflict.”