Toți românii sunt interesați de bani, dar câți cunosc istoria banilor și puterea leului românesc?

 Muzeul Național Brukenthal din Sibiu organizează în perioada aprilie – iunie 2024, în parteneriat cu Banca Națională a României, expoziția temporară Puterea leului. Istoria banilor în România.

Conceptul expozițional presupune o incursiune în povestea monedei noastre naționale, evidențiind momente-cheie din istoria acesteia, care a debutat în mod oficial în 1867, odată cu înființarea sistemului monetar național.

În același timp, vor fi aduse în atenția publicului și piese care datează dintr-o perioadă anterioară anului 1867, mai exact din epoca medievală, câteva exemple notabile fiind ducații bătuți în Țara Românească și în Transilvania, respectiv groșii în Moldova.

Vizitatorii vor descoperi și talerii-leu, monedele olandeze din argint care au circulat în Țările Române începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea, care au devenit atât de populare încât au inspirat alegerea denumirii de „leu” pentru moneda noastră națională.

Istoria leului va continua cu primele monede bătute la Monetăria Statului din București în anul 1870, respectiv cu primele emisiuni de bancnote ale Băncii Naționale în României, puse în circulație în anul 1881.

Povestea banilor va fi ilustrată și prin intermediul altor piese valoroase din colecția Muzeului BNR: primele monede jubiliare emise de un monarh român, care au marcat împlinirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I; însemnele monetare cu cele mai mari valori nominale din istoria noastră monetară; cei mai mici bani de hârtie tipăriți în România; câteva dintre cele mai frumoase proiecte de bancnote românești etc.

Aproximativ 150 de obiecte vor fi expuse publicului în premieră, vizitatorii Muzeului Național Brukenthal din Sibiu fiind astfel primii care vor avea ocazia să le admire în cadrul unei expoziții.

Legislație europeană- Dreptul la reparare: reparații mai ușoare și mai atrăgătoare pentru consumatori

 

Pentru a ușura procesul de reparare, va fi creată o platformă europeană online, cu secțiuni pentru fiecare țară

 

• Producătorul va avea obligația să repare produsul la un preț rezonabil, într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală • Consumatorii vor avea acces la piese de schimb, ustensile și informații despre cum pot fi reparate produsele • Consumatorii vor fi încurajați să opteze pentru reparare, prin stimulente ca vouchere și fonduri pentru reparații • Platforme online vor ajuta consumatorii să găsească ateliere locale de reparații și magazine care comercializează produse recondiționate. Noile norme consolidează dreptul la reparare, urmăresc reducerea deșeurilor și sprijină sectorul reparațiilor prin repararea mai ușoară și mai ieftină a bunurilor. Parlamentul a adoptat marți directiva privind așa-numitul „drept la reparare” pentru consumatori, cu 584 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri. Normele clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.   Obligația de a repara   Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.   După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile.   Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.   Informații despre condițiile și serviciile de reparare   Consumatorii pot primi un formular european de informații privind repararea, care îi va ajuta să evalueze și să compare serviciile de reparare. Formularul va include detalii despre prețul și durata reparării, în funcție de defectul constatat.   Pentru a ușura procesul de reparare, va fi creată o platformă europeană online, cu secțiuni pentru fiecare țară.   Accesând-o, consumatorii vor găsi cu ușurință ateliere locale de reparații, vânzători de bunuri recondiționate, cumpărători de bunuri defecte sau inițiative de reparare din cadrul comunităților, ca de pildă așa-numitele „cafenele de reparații”.   Revitalizarea pieței reparațiilor   Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea.    Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.   Promovarea reparațiilor la prețuri accesibile   Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.   Citat Raportorul René Repasi (S&D, Germania) a declarat: „Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide.”   Următorii pași   După ce directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.   Context   Potrivit Comisiei Europene, eliminarea prematură a bunurilor de consum produce 261 de milioane de tone de emisii echivalente de CO2, consumă 30 de milioane de tone de resurse și generează 35 de milioane de tone de deșeuri în UE în fiecare an. Consumatorii pierd, de asemenea, aproximativ 12 miliarde EUR pe an prin înlocuirea bunurilor, în loc să le repare. În plus, se preconizează că noile norme vor aduce în UE 4,8 miliarde EUR sub formă de creștere economică și investiții.   Directiva completează alte norme noi ale UE privind proiectarea ecologică și consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi. Legislația răspunde direct solicitărilor cetățenilor, exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei - mai concret, propunerile 5(6), 5(7), 5(10) și 11 (2) privind consumul sustenabil și creșterea sustenabilă și inovarea: lansarea unei „platforme de reparare”; introducerea unor măsuri de promovare a dreptului la reparare” și de acces la piese de schimb; luarea de măsuri la nivelul UE pentru a stimula consumatorii să utilizeze produse mai mult timp; și abordarea obsolescenței planificate și asigurarea dreptului la reparare.

 

 

Emisiune numismatică cu tema 90 de ani de la înființarea Spitalului Clinic de Urgență București

 

Cu începere din data de 22 aprilie 2024, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 90 de ani de la înființarea Spitalului Clinic de Urgență București.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal	Argint
Valoare nominală	10 lei
Titlu	999‰
Formă	rotundă
Diametru	37 mm
Greutate	31,103 g
Cant	zimțat
Calitate	proof
Avers
Revers

Aversul monedei prezintă portretul reginei-mamă Elena, care a militat pentru construirea în București a primului spital de urgență, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2024” și stema României.

Reversul monedei redă clădirea spitalului și inscripțiile „SPITALUL CLINIC DE URGENTA BUCURESTI” și „90 ANI”.

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 450,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 90 de ani de la înființarea Spitalului Clinic de Urgență București au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.