FBI caută un român pus pe lista celor mai periculoși infractori cibernetici din lume

Autoritățile SUA oferă recompense de milioane de dolari pentru prinderea a doi români infractori cibernetici

 

Programul de Recompense pentru Informații despre Organizațiile Infracționale Transfrontaliere al Departamentului de Stat al Statelor Unite (TOC) oferă recompense pentru informații care să conducă la arestarea și condamnarea românilor Nicolae Popescu și Dumitru Daniel Bosogioiu, presupuși autori de fraude pe internet.

Se oferă o recompensă în valoare de pâna la 1.000.000 de dolari pentru Popescu, presupus organizator al unei scheme de fraudă cibernetică, prin care se plasa pe website-uri americane de comerț electronic numeroase anunțuri convingătoare de vânzare de mașini, motociclete, bărci și alte bunuri de mare valoare care nu existau în realitate. Victimelor li se cerea să transfere bani în conturi bancare frauduloase, din care sumele erau transmise conducătorilor organizației, în România. Este posibil ca această conspirație să fi cauzat victimelor din SUA pierderi de milioane de dolari.

Se oferă o recompensă de pâna la 750.000 de dolari pentru informații despre Bosogioiu, care, aparent, a fost un membru cheie al schemei.

Atât Popescu, cât și Bosogioiu sunt căutați de Biroul Federal de Investigatii (FBI) pentru acuzații care includ conspirația în vederea comiterii de infracțiuni cu consecințe deosebit de grave – transferuri frauduloase, spălare de bani, falsificare de pașapoarte li trafic cu însemne contrafăcute, precum și pentru acuzații de transferuri frauduloase substanțiale și spălare de bani.

 FBI l-a inclus pe Popescu pe lista celor mai cautați infractori cibernetici (Cyber’s Most Wanted). Creatî în 2013, această listă reflectă cele mai grave infracțiuni cibernetice comise în întreaga lume. Amenințările cibernetice sunt considerate acum o principală amenințare la adresa securității naționale a SUA.

Congresul a înființat Programul de Recompense (TOC) în 2013, pentru a sprijini eforturile de destructurare a organizațiilor infracționale transfrontaliere și a-i aduce pe conducătorii și membrii acestora în fața justiției. Biroul de Combatere Internațională a Drogurilor și Aplicare a Legii (INL) administrează programul în coordonare cu alte agenții federale americane. Acesta este un element cheie al Strategiei de Combatere a Criminalității Organizate Transfrontaliere a Casei Albe (White House Strategy to Combat Transnational Organized Crime).

Mai multe informații despre Popescu și Bosogioiu se pot găsi pe pagina de internet a Programului de Recompense pentru Informații despre Organizațiile Infracționale Transfrontaliere, la: www.state.gov/tocrewards. Oricine deține informații despre aceste persoane ar trebui să contacteze FBI, prin Centrul pentru Cazuri Importante la 1-800-CALLFBI (225-5324), sau Ambasada ori Consulatul SUA cel mai apropiat. Puteți de asemenea, să furnizați indicii electronic, la tips.fbi.gov. Toate informațiile vor ramâne strict confidențiale.

Pe 24 februarie, FBI-ul, în parteneriat cu Departamentul de criminalității transnaționale organizate stat (TOC) Programul de Recompense, a anunțat  o recompensă de până la 3 milioane de dolari pentru informații care duc la arestarea  unui criminal cibernetic prolific. Evgeniy Mihailovici Bogachev a fost acuzat de numeroase încălcări pentru rolul său ca administrator al botnet GameOver Zeus.

Software-ul a fost folosit pentru a captura numere de conturi bancare, parole, numere de identificare personale, și alte informații necesare pentru a intra în conturile de online banking. Se crede GameOver Zeus este responsabil pentru mai mult de un milion de infecții informatice, rezultând pierderi financiare de peste 100 milioane dolari.

Bogachev este pe lista FBI Most Wanted Cyber ​​ și se presupune a fi în Rusia.

FBI avertizează asupra escrocilor care profită de atentatul de la Paris pentru a solicita donații frauduloase

Verificați cererile de caritate

Având în vedere atacul terorist împotriva Charlie Hebdo, de la Paris, de luna trecută, FBI-ul avertizează publicul cu privire la potentialul de solicitări frauduloase de donații pentru victime. Aceste solicitări pot veni în mai multe forme, cum ar fi platformele crowdfunding, campanii de e-mail, sau apeluri la rece, iar autorii pot devia o parte sau integral, a fondurilor strânse pentru uz propriu.

Un număr de organizații de caritate și datorită campaniilor de crowdfunding au început deja să fie făcute numeroase donații în urma atacului. Crowdfunding-solicita bani de la un număr mare de oameni, în primul rând prin intermediul internet-oferte, ceea ce reprezintă pentru escroci un nou loc de a aduna cu ușurință fonduri, cu supraveghere minimă.

Până în prezent, FBI-ul nu a înregistrat rapoarte privind sisteme de donare frauduloase, cu privire la atacul de la Paris, dar pe baza tendințelor anterioare, Biroul poate presupune în mod rezonabil că astfel de sisteme pot viza persoane din SUA.

În general, persoanele fizice și juridice ar trebui să se abțină de a da curs la e-mailuri suspecte, apeluri telefonice sau unor site-uri solicitante de donații ca răspuns la orice eveniment. Trebuie acordată o atenție sporită cererilor de caritate:

§  Refuzul de a furniza informații detaliate despre organizarea lor sau modul în care donația va fi folosit;

§  Folosind nume foarte apropiate cum ar fi al unor organizații de renume;

§  Presiuni asupra persoanelor fizice de a dona imediat;

§  Solicitarea pentru donații pentru a fi trimise prin transfer bancar, cash sau monedă virtuală; 

§  Garantarea o întoarcere monetară pentru o donație.

Prezența unor astfel de cereri și comportamente nu înseamnă în mod concludent că o organizație de caritate este fraudulosă, dar persoanele fizice și juridice ar trebui să verifice întotdeauna legitimitatea  organizației de caritate, înainte de a face orice donații. Solicitări suspecte trebuie refuzate și raportate autorităților.

Parlamentul European reîncepe anchetele privind operațiunile CIA în statele membre UE

Este vizată și România

Comisiile parlamentare pentru libertăți civile, afaceri externe și drepturile omului vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi și detenții ilegale de prizonieri desfășurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, se arată într-o rezoluție adoptată miercuri. Deputații cer din nou statelor UE să investigheze aceste acuzații și să îi urmărească penal pe cei vinovați.

Raportul Senatului SUA publicat în decembrie ”dezvăluie fapte noi care confirmă acuzațiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autoritățile acestora și funcționari și agenți ai serviciilor lor de securitate și de informații au fost complici la programul CIA de detenție secretă și de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanțiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, spun deputații. 

Ca urmare a noilor probe, Parlamentul ”îi încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe și, în special, a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind „presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri” și de a informa plenul cu privire la această chestiune, în termen de un an”. 

Această anchetă va presupune, de exemplu, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informații în statele membre unde există acuzații că au fost centre secrete CIA de detenție și culegerea tuturor informațiilor și probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupție în legătură cu programul CIA.

 
Impunitatea trebuie să se încheie:

”Climatul de impunitate de care beneficiază programul CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale, după cum au dovedit programele de spionaj în masă întreprinse de Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite și serviciile secrete din diverse state membre”, spun deputații, subliniind că ”nu poate exista impunitate” pentru aceste fapte. 

Parlamentul ”invită SUA să ancheteze și să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare și de detenție secretă și să coopereze în ceea ce privește toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA.” 

Pe de altă parte, deputații ”își exprimă preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare și judiciare naționale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat și clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale.” Ei ”reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzațiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deținute persoane în cadrul programului CIA, precum și să îi urmărească penal pe cei implicați în aceste operațiuni.” 

Parlamentul își exprimă ”consternarea cu privire la practicile de interogare” ale operațiunilor anti-teroriste ale CIA. Deputații subliniază ”concluzia fundamentală” a raportului Senatului american conform căreia ”metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obținerea unor informații care să împiedice alte atacuri teroriste”. 


Acuzațiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE pentru transportarea și detenția ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. Deputații au cerut în mod repetat investigații aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenție secretă și extrădare extraordinară (legături externe la dreapta către anterioarele rezoluții ale PE).