Majoritatea electoratului votează în necunoștință de cauză!

Câți votanți știu care sunt adevăratele atribuții ale președintelui României?Mulți români votează președintele pentru ceea ce nu poate face!De ce votează mulți români președintele României pentru salarii, pensii, și promisiuni pe care nu le poate  îndeplini?

Campaniile electorale pentru alegerea președintelui României de după 1989 s-au axat în general pe promisiuni din partea candidaților, de a îndeplini și a face lucruri care, în realitate, nu se află în atribuțiile președintelui.Tocmai pe seama acestor promisiuni deșarte, majoritatea votanților, în special la începutul anilor 1990, l-au ales pe primul om în stat, neștiind de fapt, că acesta nu are printre atribuțiile sale menționate în Constituție, instrumentele și posibilitățile exprese de a se implica active în zona economic și social.

Pentru că în aceste două domenii s-au reflectat de-a lungul campaniilor electorale și se reflectă și acum, în special,promisiunile demagogice ale candidaților la funcția supremă în stat.Cu mențiunea că demagogia electoral a vizat în timp și domeniul sensibil al Justiției, pe care unii candidați au mizat, mințind cu bună știință electoratul, cu toate că știau că președintele țării nu are atribuții în acest sens.Astfel, candidați extremiști sau nu, care și-au arogat figuri și roluri de justițiari naționali, au câștigat milioane de voturi mințind cu bună știință și apropiindu-se de scaunul de la Cotroceni.

De ce mizează aproape toți candidații, și cei din trecut ca și cei de acum, pe astfel de minciuni și promisiuni fără nici un fel de susținere legală, constituțională? Simplu, pentru a câștiga cât mai multe voturi la urne. Nu-i interesează că mint din start, cu bună știință, cetățenii cu drept de vot și nu numai.Deoarece pentru clasa politică românească din ultimii 25 de ani sloganul principal după care se ghidează pare fi sigur ”Scopul scuză mijloacele!”, nu trebuie să ne mire că principal armă electoral este mincina, demagogia.

Acești politicieni candidați mizează pe ingoranța, necunoașterea, prostia, pauperitatea, lipsa de educație a milioane de cetățeni cu drept de vot. Astfel, îi pot manipula mai ușor pe aceștia decât pe mai puținii incomozi, care cunosc cât de cât legea, Constituția sau despre ce este vorba în mersul lucrurilor în realitate.Îi pot manipula mai ușor spre deosebire de cei care își pun întrebări deranjante pentru politicieni și se lasă mult mai greu manipulați.

Promisiunile de salarii mărite, pensii, locuri de muncă, butelii, ajutoare sociale, pomeni electorale, un trai mai bun, promisiunile că va curge lapte și miere ”dacă voi fie eu ales” fac parte din aparatul de manipulare electoral, fie că a fost vorba de anii 90 sau 2014.Din păcate, astfel de demagogii crase sunt folosite la greu, nelipsind din angrenajele nici unui politician candidat la o funcție sau alta. Din fericire, pe zi ce trece, tot mai puțini români mai pot fi prostiți cu astfel de minciuni nesimțite.

Procesul de deșteptare este încă destul de greoi, dar tot cu ajutorul involuntar al politicienilor și în special al Justiției, tot mai mulți oameni constată realitatea și nu se mai lasă prostiți atât de ușor și manipulați fără scrupule.

Personal, am constatat de-a lungul anilor, că unii oameni, chiar dacă au ajuns la concluzia că promisiunile celor pe care îi aleg nu se vor îndeplini niciodată, ei totuși îi prefer la urne.Este o anume fidelitate neînțeleasă pentru altcineva în afară de ei. Sunt anumiți oameni care chiar dacă nu mai cred cu putere în promisiuni electorale, ei votează totuși, regulat, cu credință candidații din același spectru politic preferat de-a lungul anilor.

Nu-i înțeleg pe mulți pensionari, pe unii oameni de la țară sau de la oraș,provenind în special din clasele sărace, paupere ale României, care continuă să-i voteze pe urmașii lui Ilici sau ai altor personalități politice dinainte, chiar dacă axcești urmași nu constituie o alternativă viabilă de rezolvare a problemelor lor.

Chiar și Ceaușescu, în momentul lui de restriște și disperare, din decembrie 1989, le promitea românilor 100 de lei în plus la salariu. Deosebirea între el și politicienii de după este că nea Nicu făcea o promisiune forțat, disperat, pe când clasa politică post decembristă face prosisiuni, mințind deliberat în scopul alegerii lor în cele mai înalte funcții de conducere ale statului.

Câți votanți știu care sunt adevăratele atribuții ale președintelui României?Mulți români votează președintele pentru ceea ce nu poate face!De ce votează mulți români președintele României pentru salarii, pensii, și promisiuni pe care nu le poate  îndeplini?

Constituția României precizează clar care sunt atribuțiile președintelui:
Capitolul II- Președintele României:
80: Rolul Preşedintelui:
      Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 - Constituţia României)
Art. 91:Atribuţii în domeniul politicii externeArt 92:Atribuţii în domeniul apărării

După cum lesne se poate constata, iar Constituția României poate fi consultată de orice cetățean cu drept de vot sau nu, și, după cum vedem, nu scrie că președintele țării mărește pensii, salarii, nu creează locuri de muncă, nu face pomeni electorale, nu rezolvă cazuri sociale, nu are atribuții economice și nici nu se implică efectiv, în actul de justiție.

Nu este mai bine ca fiecare dintre noi să știm ce atribuții are președintele României și să votăm în cunoștință de cauză, după cum ne dictează conștiința, decât să alegem președintele pentru”laptele și mierea” pe care nu ni le poate asigura nici măcar cu milioane de promisiuni electorale?

Nu-i mai bine să nu ne mai lăsăm mințiți și manipulați, ca proștii?

Nu-i mai bine să-i taxăm pe politicienii demagogici, corupți, care își urmăresc scopurile prin orice mijloace, chiar călcând pe demnitatea noastră pe cale de dispariție?