După un sfert de secol, renaște brandul românesc Ana Aslan

Chiar și la 25 de ani de la moartea celebrei cercetătoare românce, Prof. Dr. Ana Aslan, zeci, chiar sute de mii de oameni din întreaga lume apelează la terapiile și produsele descoperite de aceasta.

Numai în România, anual, se tratează peste 14. 000 de români la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie, în spitalele de la Otopeni și din București, dar și sute de pacienți străini veniți de peste mări și țări pentru a beneficia de tratamentul Aslan, binecunoscut și apreciat peste tot în lume.

Clădirea din strada Căldărușani încă poartă efigia Reginei Carmen Sylva

Foto: Paul Stan

Oamenii care s-au tratat prima dată aici, revin anual pentru a continua terapia de 14 zile, cât durează o ședință completă la acest institut. Sunt persoane care vin de peste douăzeci de ani, cum ar fi familia din Alexandria, cu care am vorbit și căreia din motive întemeiate nu-i dăm numele. Pe soții „A” i-am întâlnit într-una dintre rezervele institutului, din strada Căldărușani, veniți să „ îmbătrânească frumos“. “Venim aici de peste douăzeci de ani și suntem foarte mulțumiți, vrem să venim și la anul, ne-am programat deja în noiembrie. Să vedem, însă, dacă găsim locuri”, îmi spune domnul, trecut bine de 65 ani, după părerea mea.

Aici, pacienții mai vechi, care vin an de an, nu prea își mai arată vârsta reală, ei părând mult mai tineri și vioi decât sunt de fapt, după anii din buletin.

Problema cea mare pentru pacienți, vechi sau noi, este nu criza sau lipsurile materiale ale spitalului, peste care pot trece cu ușurință uneori, ci lipsa locurilor de tratament pentru anul viitor.

La Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie tot timpul locurile sunt ocupate din plin, devenind insuficiente chiar dacă are o capacitate de 600 paturi, 300 la Otopeni și 300 în București. Străinii au locuri separate față de pacienții authtoni.

Chiar zilele trecute, la București se aflau la tratament grupuri de pacienți americani, israelieni ori din alte țări, care pentru numai 700 E de persoană, beneficiază timp de două săptămâni, de terapia antiîmbătrânire.

Încă de la intrare, pe pardoseala clădirii din strada Căldărușani, ne întâmpină efigia reginei Carmen Sylva, cea prin grija căreia s-a construit acest spital, care mai are încă nevoie de renovări și reparații.

Mai sus, la etaj, este biroul în care a lucrat Ana Aslan, străjuit de un mare tablou reprezentând-o, agățat pe peretele opus. Nici nu-ți vine să crezi că a murit de 25 de ani, parcă este doar ieșită la o vizită prin saloane, la pacienți.

Din birou dai într-o mică încăpere amenajată ca și sală memorială a ei, unde se păstrează diverse obiecte printre care medalia și mantia de Cavaler de Malta, care sunt doar câteva dintre obiectele ce formează mini muzeul din spital.

Vitrina memorială

Foto: Paul Stan

Prezența spiritului ei pare mai vie ca oricând, mai ales că ne este descrisă de asistenta medicală, Elena Spătaru, cea care a lucrat ani buni alături de Ana Aslan și care i-a fost alături și în ultimii ani de viață.

“Pe un om bătrân să nu te superi niciodată!“

„Doamna profesor era un om extraordinar, mereu hotărâtă, diplomată. Nu făcea niciodată diferența între pacienții români și străini. Programul era normal, ca și acum în spital. În particular, însă, avea micile ei tabieturi, pasențele și cafeaua de zi cu zi.

Mi-a rămas în minte o vorbă pe care mi-a spus-o dânsa, odată-Pe un om bătrân să nu te superi niciodată!Când am auzit, parcă mi-a înfipt cineva un cuțit în inimă. Nu o să uit niciodată acest lucru.„- povestește extrem de emoționată doamna Spătaru.

Terapia Aslan și produsele antiîmbătrânire descoperite de aceasta, în frunte cu Gerovitalul, sunt recunoscute și utilizate în toată lumea. Pe vremuri, aici s-au tratat numeroase personalități ale elitei internaționale, cum ar fi: J.F. Kennedy, Charles de Gaulle, Chaplin, Hrușciov, Tito, Pablo Picasso și lista ar putea continua.

Insitutul era nu doar un brand cu numele Prof. Dr. Ana Aslan și prin produsele Gerovital sau Aslavital, create de aceasta, ci era și o sursă importantă de venit, în valută, pentru autoritățile comuniste ale statului.

Din păcate, ca mai toate instituțiile medicale din România și această instituție, după 1989, s-a confruntat cu probleme materiale, având nu mai puțin de 23 de directori în 23 de ani.

Chiar în urmă cu câtva timp s-a încercat acapararea terenului de 33 ha cât deține acest institut la Otopeni, sub motivul că nu are ce face cu atât de mult teren. Încercarea a eșuat și după cum realitatea o arată, iar cererea pacienților o dovedește, Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie nu doar că nu moare, ci chiar are nevoie de investiții pentru extindere.

În 1990, s-a înființat Fundația “Ana Aslan” ce are drept scop promovarea culturii, științei și asistenței publice în favoarea populației presenescente și vârstnice.Ea susține, dezvoltă și sprijină metoda de profilaxie și tratament"Ana Aslan", activitatea de de cercetare, asistență medicală și socială, învățamânt, metodologie, informare și documentare.

Fundația organizează an de an, congrese și conferințe științifice de susținere a brandului Ana Aslan. Din anul 2000, Fundația a susținut întreaga activitate științifică a Institutului, cercetările în domeniul medical specific fiind continuate cu rezultate foarte interesante.

Pușculița Anei Aslan are mare nevoie de fonduri

Foto: Paul Stan

Cu ajutorul banilor strânși de pe urma manifestărilor științifice, care au fost folosiți pentru dotarea logistică, s-a reușit crearea unui Centru de Excelență, ce funcționează în vechiul Așezământ Carmen Sylva.

“Printre prioritățile de viitor ale Fundației se numără accesarea fondurilor europene pentru investiții, într-o mai mare măsură decât s-a făcut până în prezent. Din păcate, nici Institutul, nici Fundația nu au reușit să ia mai mulți bani de la UE, în schimb au făcut-o alte persoane care nu aveau și nu au nici un drept asupra brandului Ana Aslan, dar îl folosesc ilegal”-ne-a declarat doamna Speranța Prada, membru fondator și președinte executiv al acestei organizații.

Mantia Cavalerilor de Malta primită la Paris

Foto: Paul Stan

Chiar și profesorul Ana Aslan a reușit, în vremea comuniștilor, să aducă fonduri în România pentru activitatea medico-științifică. Puțină lume știe că aceasta înființase în zona Mânăstirii Pasărea, un așezământ, cămin de bătrâni, unde se afla un lot de cercetare experimentală.

„Din lotul respectiv făceau parte membrii ai familiilor Ghika și Maniu, care fuseseră ținuți în pușcăriile comuniste și cărora Ana Aslan le asigura tot ceea ce era necesar pentru supraviețuire.

Din această cauză, a avut mari probleme cu autoritățile, care au acuzat-o de cheltuirea unui milion de lei, bani mulți pe vreme aceea, procesul intentat de stat a durat ani de zile și s-a încheiat cu șase luni înainte să moară”- povestește doamna Speranța Prada.

“Pe lângă faptul că există persoane care folosesc numele Ana Aslan fără nici un drept, o altă problemă pe care vrem să o rezolvăm este cea a rețetelor produselor celebre, cum ar fi Gerovitalul. Nimeni nu mai știe în ce condiții și cum s-au dat rețetele acestor produse unor companii, care fac bani grei de pe urma lor și nici măcar nu dau curs invitațiilor de a participa la Conferințele Aslan. Nimeni nu știe unde sunt documentele prin care s-a dat dreptul de fabricație și licență a acestor produse.”-mai spune președinta Fundației.

O altă prioritate a acestei organizații care și-a propus să facă mai vizibil și să-i redea prestigiul mondial brandului Ana Aslan, este și crearea de parteneriate interne și internaționale pentru promovarea valorilor românești în domeniu.

Un astfel de parteneriat este cel aflat în discuții cu Casa Regală a României, prin care orice oaspete de sânge albastru venit în țara noastră, să poată cunoaște și beneficia de terapia Aslan.

Inițiativa acestei Fundații de readucere atât în plan intern cât și în plan internațional, a unuia dintre cele mai cunoscute branduri românești, de recunoaștere și creștere a prestigiului mondial, reprezentate de munca și cercetările de o viață ale Prof. Dr. Ana Aslan, este lăudabilă și trebuie sprijinită, pentru că România are nevoie mai mult ca oricând de valori adevărate și exemple umane în toate domeniile de activitate.