Doctorul Laurențiu Belușică, actual manager al Spitalului din Găești, omul care de ani de zile se luptă să facă bine nu doar oamenii, ci și sistemul de sănătate bolnav din România!
Recent, în cadrul campaniei de vaccinare anticovid, la început de an 2021, a dat dovadă de mult profesionalism, a arătat cum se rezolvă o situație la care probabil, anterior, coordonatorii vaccinării nu se gândiseră, a dat un exemplu și altor manageri de spital, a dat o șansă de vaccinare și unor oameni cărora cine știe când le venea rândul și, nu în ultimul rând, foarte important, nu a irosit vaccinul! Atitudine pentru care a primit mustrări de la sistem!
Acum câțiva ani, l-am întâlnit pe doctorul Belușică, în 2013, când, la fel ca și acum, era una dintre puținele voci ale medicilor, care se luau la trântă cu sistemul de sănătate românesc, bolnav și corupt. Vă prezint mai jos interviul realizat la vremea respectivă cu domnia sa.
Interviu cu Laurențiu Belușică, doctorul care s-a specializat în Uniunea Europeană și performează acasă
Șef Secție Chirurgie la Spitalul de Urgență MIRA „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” și Conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
-Domnule doctor, ați declarat recent:„ Ca medic, nu poți face grevă! Din păcate, puțini medici din sistemul românesc de sănătate gândesc așa.” Sunteți primul medic pe care îl aud spunând acest lucru, în timp ce majoritatea medicilor din țara noastră gândesc altfel.
-O să-mi atrag oprobiul unora. Hai să o luăm așa: eu sunt în grevă. Ce fac în grevă, asigur asistență medicală urgențelor, nu așa se spune? Dacă vine o pacientă și spune că o doare burta, atunci trebuie să o consult, să văd dacă este sau nu urgență. Nu pot doar să mă uit în ochii ei și să spun că este sau nu urgență.
Trebuie să se înțeleagă foarte bine din partea organizatorilor grevei, că nu pot face grevă pe parafa și eventual pe malpraxisul meu. Faceți grevă pe parafa dumneavoastră, dacă faceți grevă!
Pacienta dacă a venit că o doare burta, trebuie să o consult, să-i fac o ecografie, radiografie abdominală, analize de sânge, după care să stabilesc dacă este urgență sau nu. Mai mult, s-ar putea să nu pot stabili atunci dacă este urgență sau nu, s-ar putea să mai aibă nevoie de consult la alt doctor. Asta este grevă, nu e grevă. Medicii nu au cum să facă grevă.
Mai este o chestie foarte hazlie. Când sunt epidemii de gripă, la intrarea în spitale se pune afiș mare-„Acces interzis! Gripă!” Cine spune că pacientul care stă la poartă bolnav de gripă, are acces interzis, portarul? Nu. Pacientul trebuie adus la Camera de Gardă, să fie consultat de un medic sau de mai mulți medici, să i se facă analize și așa mai departe. Nu poți să lași la latitudinea portarului, care poate spune-“Mata, după profilul dumitale, nu ești urgență. Dute acasă!” Nu se poate așa ceva! Medicii nu pot face grevă.
-În condițiile actuale, de când lucrați în România, puteți să faceți performanță profesională?
-Da. La nivelul la care pot să fac. Poate că aș fi făcut mai multă performanță în Anglia sau în altă parte. Dar eu am ales să trăiesc în România, nu din patriotism sau altceva. Din motive personale. Aici fac ce mi-am propus să fac. Am performanțele pe care mi le-am propus. Pot să spun că mi-am atins nivelul de incompetență și ceea ce fac cred că fac foarte bine.
-Cine credeți că este vinovat de situația actuală a Sănătății în țara noastră, factorul politic, sistemul în ansamblu sau altceva?
-Mi-ați pus o întrebare grea. Aș spune că pentru anumite lipsuri sunt de vină eu. Pentru că eu ar trebui să mă lupt mai mult, eu ar trebui să mă duc peste factorii decizionali mai mult și să cer mai mult. Să fac scandal și ce trebuie pentru drepturile pacienților. Să arăt de ce am nevoie. Personal, cred că eu trebuie să fac ceea ce trebuie să fac. Dacă fiecare doctor ar gândi așa, multe lucruri ar fi foarte bune. La peste douăzeci de ani de la o schimbare politică majoră, în România, cât să mai dăm vina pe politic?
Trebuie făcut ceva. Cred că cel mai bine ar fi ca tot mai mulți medici români să meargă și să lucreze în Uniunea Europeană, să se perfecționeze, apoi să vină înapoi și să facă atât cât pot. Eu am fost plecat, dar nu pot să fac în România tot ce se face în Anglia, că n-am cum. Dar ceva fac. Am schimbat o mentalitate, ceva, ceva bun s-a întâmplat.
-Unii doctori sau persoane din sistemul sanitar au o imagine foarte proastă în ochii opiniei publice, fiind considerați incompetenți și corupți. De ce medicii competenți, cinstiți nu-i puneți la punct pe ceilalți?
- Nu e treaba mea, nu e problema mea să pun la colț medicii necinstiți sau corupți. Nu sunt plătit pentru așa ceva. Eu sunt plătit să îngrijesc bolnavii. Cine știe să descopere medicii corupți să facă anchete, să-i pedepsească. Eu consider că nu-i treaba mea și nu vreau să fac treaba altuia, pentru că sigur, nu o voi face bine. Este problema unor astfel de medici și problema autorităților. Sub nici o formă, nu este problema mea.
Interesele medicilor
-După opinia dumneavoastră, care ar fi interesele medicilor români la ora actuală?
-Personal cred că medicii au patru interese pe care trebuie sa le urmeze: primul este Interesul pacientului, este un interes suprem care trebuie urmărit prioritar. După ce am îndeplinit interesul pacientului sau atât cât se poate din el, trebuie urmărit interesul instituției în care lucrezi. Apoi, urmează interesul colegilor și în final, interesul personal al medicului. Cred că numai așa vom reuși.
-Este bine ca medicii români să se raporteze mereu, comparativ, la salariile medicilor din străinătate, dat fiind faptul că realitatea și condițiile din România sunt cu totul altele?
- Toată lumea are probleme de finanțare, sigur, la nivele diferite. La noi este un nivel mai jos, dar și Ungaria are lipsurile ei și Germania și Anglia au lipsurile lor. Nu prea poți să te compari însă, cu medicina din Anglia. Din punctul meu de vedere, medicina mondială începe în Anglia. Aceasta este părerea mea. Medicina din Anglia se practică la modul cel mai corect din lume. Nu se compară nici cu cea din America, nici cu cea din Japonia. Am lucrat acolo și știu. În Anglia este cea mai bună așezare teritorială și organizare și din toate punctele de vedere.
Nu poți să te compari cu ei, care au salarii de la 9000-10. 000 de lire și mai mult pe lună. Cine trăiește acolo se compară cu ei. Cine trăiește aici se compară cu cel de lângă el, nu cu altcineva.
-Cât timp ați lucrat în Anglia?
-Câteva luni. Dar am făcut ca medic, stagii de perfecționare și am combinat utilul cu plăcutul. Ani la rând, mi-am făcut concediul în alte țări și am lucrat câte o lună la spitale din statele respective, fără bani. Am învățat foarte multe lucruri. Am făcut câteva luni de chirurgie laparoscopică la Strasbourg, care este centru de chirurgie laparoscopic european, poate că și mondial. Am făcut șase cursuri acolo. Am lucrat ca voluntar în Belgia, Italia, Grecia. Doar în Anglia am lucrat ca angajat. Am o minimă experiență profesională în Occident. Am revenit în țară, în urmă cu 5-6 ani și de atunci lucrez la Spitalul Militar „Dimitrie Gerota”.
Problemele sunt multe, totul depinde cum știi să le rezolvi
-Care sunt problemele cu care vă confruntați acum, în condițiile sistemului românesc de sănătate?
-Problemele sunt multe, dar nu ai acum, în momentul de față, o soluție. De unde nu e, n-ai de unde să ceri! Problemele sunt destule, legate de bolnavi, de lipsa protocoalelor, lipsa medicamentelor, lipsa aparaturii. Sunt foarte multe probleme. Totul depinde însă, de tine ca individ, cum știi să le rezolvi, cum știi să abordezi o anumită problemă pe care s-ar putea să nu o poți soluționa. Când mă angajez să operez un bolnav, mă asigur că-l pot opera, că am tot ce îmi trebuie și așa mai departe. Nu mă apuc de o treabă pe care nu știu dacă o pot termina. Nu am condiții și lucruri cum sunt în Anglia, în Germania, dar am și eu cu ce să fac medicină în România.
- Recent, un medic român a declarat că face malpraxis cu bună știință, din cauza lipsurilor materiale ale spitalului unde lucrează.
- Problema lui. Dar dacă ești medic și știi cum să faci lucrurile, le faci în așa fel încât să le faci bine. Mai este un aspect, trebuie să informezi pacientul de ceea ce ai și să ai consimțământul privind modul cum poți să-l ajuți. Și pacientul, în cunoștință de cauză, dacă vrea, se operează la tine, dar trebuie să știe ce posibilități de tratament are. Sunt unii pacienți care au posibilități materiale și pot alege să se opereze în Germania, Anglia sau în altă parte. Trebuie să fii diplomat, dacă ești diplomat răspunderea este pe din două.
-Care credeți că este viitorul medicinei românești, după cum merg lucrurile în prezent?
- Din păcate, au plecat și cred că vor pleca în continuare, foarte mulți medici în străinătate. Dacă acești doctori s-ar întoarce înapoi, nu mă dau pe mine ca exemplu, s-ar schimba foarte multe lucruri. Pentru că nu ai cum să înțelegi foarte multe lucruri, dacă nu vezi fenomenul medical în toată splendoarea lui, acolo unde se întâmplă. Și în Anglia, unde consider că este vârful medicinei, au lipsuri, au probleme și acolo trebuie să ceară, însă sunt probleme mult mai mici, dar ei le văd ca niște dificultăți foarte mari. Nu văd prea bine viitorul medicinei din România.
Lupta unor oameni dedicați, dornici să facă ceva, este foarte grea. Grevă de ochii televiziunii nu se poate face. Cred că cei care fac grevă, doar se prefac că fac grevă. De fapt nu facem, că noi ne facem treaba. Eu îi înțeleg foarte bine pe cei care au lipsuri, avem aceleași visuri. De aceea m-am întors și din Anglia, unde aveam 55 de lire sterline pe oră, să lucrez aici. Mi-a fost foarte greu la început, dar am știut ce să fac și să cer de la colaboratori. Am știut să fac niște lucruri, pe care le-am învățat în Uniunea Europeană, pentru că altfel nu avem de unde să le știu.
În medicina românească trebuie să se schimbe niște lucruri. Este evident că trebuie să se schimbe niște lucruri.
-Sunteți și conferențiar la Facultatea de Medicină, care a început sesiuni de informare în licee, pentru a-i atrage pe tineri spre acest domeniu. Ce ați constatat, mai sunt atrași tinerii să se facă doctori?
- Este campania Facultății. Eu le arăt tinerilor ce este Medicina, le vorbesc și despre lucrurile bune și cele rele. Ei vor alege, dacă doresc să urmeze o astfel de cale. Tinerii rămân la fel de interesați ca și cei din anii trecuți, dar, din păcate sau din fericire, foarte mulți dintre ei vor să plece afară. Este o politică pe care au prins-o și tinerii, vor să învețe medicina ca să poată pleca afară.
La Liceul C. A. Rosetti, mi-au spus doi băieți că vor să plece în Suedia, nu știu de ce tocmai acolo. În România nu prea mai vor să rămână, cam jumate-jumate este procentul. Nu am date oficiale, dar fenomenul este extrem de îngrijorător. Ar trebui să se ia măsuri profilactice înainte de a spune ce ne facem că anul acesta, au plecat din țară foarte mulți doctori.
Ce să facem ca doctorii aceștia mici să nu plece sau măcar să vină alții în locul lor, cum se întâmplă în Anglia? Acolo, de exemplu, unde am lucrat, eram un medic polonez, unul român, unul bulgar, un indian. Englez nu era niciunul. Să facem și noi ca alții medicină de calitate, pentru că toți doctorii în Anglia fac medicină de calitate, chiar dacă mulți erau din alte țări. Medicii străini în această țară sunt priviți foarte bine, pentru că, la fel ca și în alte state, nevoia de asistență medicală este foarte mare. Eu personal am fost primit foarte bine.
Doctorii au nevoie uriașă de stagii de pregătire
-Ca doctor cu experiență și specializări în Uniunea Europeană, ce credeți că este important de știut și de făcut de către tinerii medici români?
-Medicilor le transmit mesajul de a pleca afară să facă stagii și cursuri cât mai multe. Orice specialitate ai avea, ca medic trebuie să mergi cel puțin odată pe an la un congres sau la un curs, în UE sau în afara ei. Trebuie să ai abonament cel puțin la o revistă medicală, trebuie să citești o carte care este valabilă în următorii 4-5 ani. Este minimum, minimorum.
Să plece cât mai mulți, să facă schimburi de experiență, cursuri, dar să se întoarcă înapoi. Nu poți să obligi un om să se întoarcă înapoi, este opțiunea lui. Se spune că se întorc doar cei ce nu se adaptează. Eu m-am adaptat foarte bine în Anglia, dar am ales să mă întorc în țară. Ar trebui să se întoarcă tot mai mulți, cu tot ce au învățat acolo, cu altă mentalitate, să facă ceva în România. Dacă toți ar face cât de puțin pot, probabil, s-ar schimba ceva și la noi.
Consider o problemă foarte importantă faptul că un număr tot mai mare de medici pleacă din țară și mulți nu se mai întorc. Din păcate sunt tineri. Trebuie să se facă ceva pentru acești tineri, ca să se întoarcă în România. În perioada interbelică au fost astfel de perioade, când tinerii noștri învățau la Paris și apoi se întorceau acasă. Nu trebuie să facă toată școala afară, ci tot felul de cursuri. Sunt nenumărate cursuri foarte ușor de făcut, chiar și în concediu. Sunt foarte accesibile și înveți niște lucruri pe care în țară la tine nu ai de unde să le afli. Eu am învățat foarte multe lucruri. Dacă nu mergeam la astfel de cursuri, aș fi fost un om amputat profesional și intelectual.
Vă dau un exemplu, în 1991, mentorul meu m-a trimis la Strasbourg, la Centrul de chirurgie laparoscopică. În țară, un coleg mi-a spus că degeaba mă duc, deoarece țara noastră este prea săracă pentru a dezvolta acest gen de chirurgie. După trei luni, ironia sorții a făcut ca același medic prin contribuție personală, să aducă în spitalul unde lucram atunci una din primele linii de laparoscopie din România.
Medicii au nevoie uriașă de stagii de pregătire, în țară sau în afara ei.
De acest lucru mi-am dat seama prima dată, în Belgia. Și cei de acolo vor să plece în altă parte, să învețe ce nu se face în țările lor. Este foarte bine. Dar la ei se mai și întorc pe când la noi vor fi sau chiar sunt spitale unde nu se mai poate face medicină, din lipsa doctorilor. Deja, sunt secții ici, colo, unde nu se mai fac linii de gardă sau se închid din lipsa medicilor.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Cine dorește și crede că merită să ajute presa liberă și jurnalismul independent din România poate dona în conturile:
RO89INGB0000999904446953(RON) deschis la ING Bank-Sucursala București
RO7IINGB0000999904446986 (EUR) deschis la ING Bank-Sucursala București.
Motto: Presa este câinele de pază al democrației. Citiți și gândiți!
Când presa nu este liberă, când presa este manipulată, când presa face jocuri de interese, când presa este folosită pe post de armă politică, când presa nu mai are atitudine, nu mai face informare și educare corectă, când presa nu mai este de partea legii și de partea cetățenilor Democrația este în pericol.
Paul Stan este un jurnalist independent, apolitic, nealiniat, neafiliat la nici un grup de interese politice, mafiote, afaceriste sau de altă natură.
Paul Stan este un jurnalist în slujba oamenilor cinstiți și a adevărului.
Paul Stan nu face jocuri politice și nu este tonomat manipulator.
Paul Stan nu este finanțat și susținut de nimeni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu