miercuri, octombrie 02, 2013

Calamități în prag de iarnă

După calamitățile politice, administrative ale celor din fruntea țării și ale comunităților locale, de care România nu a dus și nu duce lipsă în istoria ei trecută sau prezentă, iată că, avem parte tot mai frecvent și de calamități naturale și artificiale, urbane, create de oameni.
Aproape regulat, prooroci, profeți, clarvăzători, cititori în stele, în semne, în cărți din toată lumea, au anunțat și vestesc neîntrerupt venirea Apocalipsei, muritorii nefăcând altceva decât să consemneze trecerea a încă unui sfârșit de lume, din fericire.
Din nefericire, pentru unii semeni de-ai noștrii mai puțin norocoși ca noi, viețașii, calamitățile naturale și nenaturale din ultimii ani, i-au trimis pe lumea cealaltă.
Inundațiile, cutremurele, incendiile, războaiele, conflictele, prostia, foametea, frigul, tehnologia au făcut și fac an de an, victime în rândurile oamenilor.
Ultima apocalipsă anunțată de până acum și trecută, a fost pe 1 octombrie 2013.
Pentru mulți români a fost un adevărat coșmar această zi, dar, din păcate, vor mai fi și altele până la trecerea iernii mult prea devreme anunțată.
Frigul, ploaia și ninsoarea, neanunțate, au venit peste noapte într-o Românie bulversată, dată peste cap, nepregătită de nici un fel pentru întâmpinarea unei ierni ce se anunță de pe acum feroce și crudă cu amărăștenii.
Autoritățile centrale și locale, edili, infrastructura, proiectele, programele, contractele de deszăpezire, întreținere, aprovizionare și toate cele necesare unui anotimp friguros au fost luate, ca de obicei, pe neașteptate.
De,” iarna nu-i ca vara”, cum zice vorba unui clasic în viață.
Haosul creat în ziua „Apocalipsei” trecute, pe 1 octombrie 2013, ne-a readus cu picioarele, iar pe unii i-a pus cu adevărat la pământ, tocmai când începeam să visăm la o țară fără câini flămânzi, cu două sau patru picioare, la o țară unde se poate trăi decent. La o țară ca afară.
Bucureștiul și alte multe localități au fost paralizate, drumuri impracticabile, frig, vijelie, furtună, ploaie, zăpadă, toate i-au băgat în ședințe pe cârmuitori și în groază pe cetățeni.
Plus cutremurele zilnice, tot mai dese din zona Galațiului, care până acum nu au o explicație concretă și credibilă, nu mai vorbesc de măsurile de prevenire și protecție din această regiune greu încercată și de inundații și de sărăcie.
În această privință, bucureștenii pot sta „liniștiți”, primarul general Sorin Oprescu „veghează, promite, promite, promite”, că face totul pentru viața lor și vrea să ne prostească de faptul că și își ține promisiunile.
Astfel, cei care nu vom da colțul în această iarnă, din cauza frigului, RATB-ului, Metrorex, din cauza prietenilor noștrii, câinii, și a „prietenilor” lor, din cauza gigacaloriei, a prețurilor energiei electrice, gazelor, întreținerii, din cauza politicienilor, făcătorilor de legi și proiecte spre „binele” nostru, vom fi mult mai puternici în primăvară.
Vârtejul scumpirilor, „menținerilor” sau „ieftinirii” costurilor împletite armonios cu politica de „bine”, declarativă, circară, cointeresată, dau ca întotdeauna farmecul vieții românilor de rând.
Noroc că deocamdată, nu au intrat în grevă CFR, RATB, Metrorex sau alți mamuți indispensabili, fără de care nu putem mișca un deget darmite să mai trăim, care, probabil așteaptă să se mai răcească vremea, suficient cât să ne facă mai câinoși, să poată pune presiune pe guvernanți pentru niște salarii mai mari.
Noroc că avem o pâine mai „bună și ieftină”. Noroc că avem sau nu un serviciu. Noroc că în școli copii au parte de o educație „performantă”, cu ajutorul banilor ceruți fără număr, părinților pentru asigurarea „bunăstării” elevilor.
Noroc că nu s-au introdus uniforme obligatorii nici la politicieni, nici la edili, nici la profesori sau alte categorii politico- profesionale, finanțate și sponsorizate de banii norodului.
Așa că, deocamdată, chiar dacă a mai venit și trecut o „apocalipsă”, românii vor supraviețui, chiar dacă nu toți, și următoarelor cataclisme naturale sau iscate de oameni.
Cu tot instinctul de supraviețuire din dotare, însă, ai noștrii, ca brazii, vor trebui să nu-și culce capul pe-o ureche și să creadă toate promisiunile de viață mai bună făcute de actorii politici sau alți actori-comedianți, pentru că, se știe, „nu tot ce zboară se mănâncă”.
Și după cum arată vremea și vremurile, românii vor intra cu toții în iarnă, unii chiar au intrat deja, dar nu se știe câți dintre ei vor mai ieși sănătoși, cu viață, la primăvară.
Sfatul meu este -cine poate să zboare în țările calde să zboare, altfel în România îi doboară prostia, politichia, câinii, frigul și gigacaloria.
Paul Stan

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu