Pericolul ca Justiția și statul de drept să cadă sub controlul corupției este extrem de mare

Este iminent și inevitabil acest pericol. Tocmai de aceea se dau bătălii crâncene pentru controlul Justiției, iar acest an, după părerea mea, este unul crucial pentru stabilirea drumului pe care îl va urma țara noastră pe viitor.

Statul de drept se îndoie sub loviturile corupților aleși și nealeși

Ceea ce se întâmplă în România, în acest an, care nu se dovedește doar electoral cu tot ceea ce decurge de aici, ci un an de o importanță capitală pentru viitorul țării. Este ceva nemaiîntâlnit, de neimaginat într-o societate în care mult propăvăduita democrație devine tot mai fragilă și victimă a propriilor alegeri ale românilor.

Se calcă pe cadavre, nu există nici un fel de scrupule în acțiunile și faptele corupților politici și apolitici, care-și urmăresc cu tenacitate criminală scopurile, în timp ce, pe de altă parte, mint, propăvăduiesc, fac o propagandă de amploare și cu toate mijloacele din dotare pentru a manipula poporul în interesul lor.

În ciuda eforturilor continue ale unora de a întări statul de drept și instituțiile de bază ale acestuia, Justiția în special, caracatița acaparatoare a corupției instituționalizată sau nu, continuă să crească amenințând să dea lovituri mortale fragilei democrații românești.

Poporul asistă uimit, împărțit în diverse tabere din diferite motive: revoltat, aplaudac, frustrat, indiferent, implicat, mințit, batjocorit, manipulat, ignorat, neluat în seamă de aleșii proprii, la nesfârșitele bătălii de la vârful statului, în care sunt implicați conducătorii României de astăzi, fie ei baroni locali din teritorii, fie parlamentari, miniștrii, premier și șef de stat.

Observând ceea ce se întâmplă în acest timp, în țara noastră, s-ar putea trage concluzia că toată clasa politică la putere, dar și în opoziție, conducere locală și centrală se află într-un război pe viață și pe moarte între ei, pe de o parte, dar și cu Justiția pe de altă parte. În acest moment, este mult mai ușor să arăți pe cineva cu degetul ca fiind posibil corupt sau corupt dovedit de Justiție, decât să găsești politicieni cinstiți, corecți, aleși sau numiți în funcții care să muncească și să lupte necondiționat pentru consolidarea democrației, statului de drept și propășirea românilor.

Nici nu știi ce să mai crezi când zilnic, se devoalează noi fapte de corupție la nivel înalt, în care sunt angrenați de-a valma politicieni, așa ziși oameni de afaceri, polițiști, procurori, judecători, aleși de tot felul, interlopi, funcționari și slujbași ai statului, medici, profesori, ”tonomate” în slujba unor trusturi de presă și interese ilegale.

Nu știi ce să crezi când vezi cum Parlamentul refuză cererile de arestare ale DNA pe numele unor deputați sau senatori acuzați de fapte de corupție, în loc să dea liber Justiției să-și facă treaba. Nu știi ce să crezi când primul ministru se declară solidar cu oamenii din partid, baroni locali acuzați de corupție, el însuși acuzat că este ”profund corupt” de președinte.

Nu știi ce să crezi când chiar fratele președintelui este acuzat și arestat sub acuza de trafic de influență, în cârdășie și înnrudire cointeresată cu calnuri mafiote. Nu știi ce să crezi când Parlamentul, cu mulți acuzați de corupție printre membri, îl acuză de corupție pe președintele țării și votează politic și din interes demiterea acestuia.

Nu știi ce să crezi când, pe de o parte, premierul își apără acuzații de coruție și, pe de altă parte, președintele își lasă fratele la pușcărie, declamând sus și tare că merge pe mâna Justiției în detrimentul familiei personale.

Nici nu știi ce să crezi când șefii celor mai înalte instituții de anchetă și cercetare ale statului de drept sunt acuzați de luare de mită și corupție, de interlopi din spatele gratiilor  dubei care îi duce la instanță.

Nici nu știi ce să crezi când mii de români simpli, neajutorați, fără bani averi sau funcții de nici un fel, reclamă corupția generalizată din sistem, plângând că nu le face nimeni dreptate. Că Justiția la nivel local o fac mafioții, corupții, interlopii și baronii locali, fiecare după interesele sale, lovind în amărășteni, care mor cu dreptatea în brațe.

Nici nu știi ce să crezi când pe acest fond de corupție generalizată, sistemică, instituționalizată, poporul este prostit cu ”ieftiniri, locuri de muncă, investiții economice, pensii și salarii” care cresc din gură în fiecare zi, asigurat de un trai mai bun și o viață decentă, că de, alegerile se apropie și politicienii mor de grija poporului votant.

Un lucru e clar însă, în această luptă crâncenă pe viață și pe moarte între caracatița corupției și statul de drept, Justiția fragilă și susținătorii fervenți ai acesteia sunt atacați tot mai puternic, cu toate armele, fără menajamente și începe să se clatine de pe postamentul și așa foarte slăbit și neconsolidat pe care se află.

Pericolul ca Justiția și implicit statul de drept să cadă sub controlul corupției, indiferent din ce parte a spectrului politic sau din orice altă zonă a societății românești ar veni, este unul extrem de mare. Este iminent și inevitabil acest pericol.

 Tocmai de aceea se dau bătălii crâncene pentru controlul Justiției, iar acest an, după părerea mea, este unul crucial pentru stabilirea drumului pe care îl va urma țara noastră pe viitor.

Cruciada împotriva corupției trebuie să meargă mai departe cu orice preț, lăsând în urmă multe victime și chiar sânge.

În funcție de învingătorii din războiul corupției, România va putea lua calea unei democrații consolidată cu instituțiile principale ale statului de drept sau, Doamne ferește, poate ajunge să fie controlată în totalitate de caracatița corupției instituționalizată la toate nivelurile, ceea ce ar însemna un dezastru existențial pentru noi ca țară, dar ca și popor.

De aceea, anul în curs mi se pare a fi unul crucial, ținând cont și de faptul că dinamica geostrategică, politică, economică din zona noastră de vecinătate este una îngrijorătoare pentru toată lumea, nu doar pentru România.

Românii nu mai trebuie să stea cu mâna întinsă la pomeni, la promisiuni, nu mai au voie să se lase manipulați, prostiți, înșelați, furați, escrocați de nimeni. În caz contrar, vor primi din nou ceea ce merită și își vor risca atât existența cotidiană, cât și viitorul lor și al copiilor lor.

”Haiducii politici” ai democrației românești

”Democrația parlamentară la români, scuipați zilnic de aleșii neamului!”

 

Sfidarea, bătaia de joc, disprețul, ignorarea, lipsa de respect, nesimțirea, tâmpenia, prostia, infatuarea, aroganța și multe astfel de ”talente” și ”calități” ale politicienilor români, etalate ca un întreg arsenal de război față de cei care i-au votat, nu au margini.

”Talentele” și ”calitățile” sunt nemărginite și perpetuee, indiferent de cât de jos este omul politic la un moment dat sau cât de sus este cocoțat de voturile naivilor, fraierilor, mulțimii manipulate cu bună știință, cu mult tupeu și fără scrupule în atingerea interesului, oricare ar fi acesta.

Campania electorală din acest an, pentru alegerile parlamentare, europarlamentare , președinție sau ce fel de alegeri or mai fi, mi-a relevat apariția, tot mai pregantă chiar dacă exista și înainte, a unor atitudini și mentalități ”haiduciste”. A unor politicieni și grupări de ”haiduci” ai momentului în politica și democrația parlamentară românească. ”Haiduci” organizați în grupări politice, fie că sunt parlamentare sau extraparlamentare, manifestate asemănător, cu scopul principal probabil de a lua de la săraci voturi și capital electoral și a le da la bogați, la noii ”haiduci” ai politichiei noastre de cumetrie.

Am văzut, auzit manifestându-se verbal, gestual, mimic, faptic unii dintre căpeteniile  ”Haiduciei” politice, formate din tot felul de membri, începând cu cei proveniți din foste structuri ale statului comunist și încheindu-se cu ”haiducii” tineri, cu CV-uri de genii și doctorate la greu, dornici să sară treptele ierarhiei și să se înfrupte din păcerile puterii. Și mi-am adus aminte de diverse apelative și mentalități întâlnite de-a lungul anilor de tranziție, prin diverse instituții ale statului.

”Să trăiți!”, ”Excelență”, ”Am onoarea”, ”Da, să trăiți!”, ”Am înțeles să trăiți!”, ”Permiteți să raportez, să trăiți!” Ei bine, dacă astfel de expresii rostite în anumite instituții ale statului, cu mândria de a fi român și cu mentalitatea că rostitorului i se poate permite orice, departe de legile care să-l tragă la răspundere, am constatat că sunt utilizate ca atare, în Campania electorală din 2014, cu tot cu afectele și efectele ce le însoțesc, cu și mai multă putere. Cu emfază, arogant, tare și strident să fie sigur că se aude și se știe cine le rostește, completate cu eticheta  autoaleasă de ”Haiduc politic” și ”Haiducie politică”.

Înainte de alegerile europarlamentare, în campanie, am făcut cunoștință cu unii dintre noii ”Haiduci politici”, adunați într-un fel de formațiune politică, cu aspirații de ”haiducie” în Parlamentul European, cu membri provenind din diverși expirați, foști parlamentari, membrii ai fostelor servicii sau alte categorii `telectuale, care între apelativele marca ”Excelență!”, intercalau înjurăturile la adresa dușamnilor politici sau apolitici, promițând liberalizarea șpăgii la medici, totalitatea învățmântului de stat și reintroducerea serviciului militar obligatoriu pe șantierele și ogoarele patriei.”

Acești ”haiduci” aspiranți au fost flituiți de electorat, dar marea masă a votanților au ales alte găști de ”haiduci”, cocoțați pe mese, care nici măcar nu apucaseră să-și ia bine carnetele de europarlamentari că și-au și trântit cizmele, lovind în piept, peste față și scuipându-și alegătorii ce i-au votat. Pentru că ”haiducii roșii”, la putere sau șters la fund, mă scuzați, cu voturile eletoratului lor, scuipându-și alegătorii în față, neținând cont de opțiunile acestora.

Astfel, preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, joi, 29 mai, că aleasa Ecaterina Andronescu nu va merge la Parlamentul European, ea urmând să renunţe la mandatul de europarlamentar pe care l-a câştigat pentru a rămâne, în continuare, senator şi preşedinte al Comisiei pentru educaţie din Senat.

Bucuroasă probabil, de faptul că rămâne la lucrurile care știe să le învârtă cel mai bine, fosta europarlamentară ce putea răspunde ”Excelenței sale” decât un ”Da, să trăiți!” Ce, a mai stat cineva să-i întrebe pe fraierii care au votat-o, ”Mândri că sunt români!”, dacă le convine schimbarea alesei lor cu un neales, dar tânăr, de perspectivă, aparținând grupului reunit al ”Haiduciei”. Patentul nu e nou, ci este folosit la nivelul ”haiducilor politici” de câțiva ani, a se vedea câți aleși și-au bătut joc de electorat, nereprezentându-l și nerespectându-și promisiunile după ce au fost aleși.

Și totuși, se pare că astfel de manevre de ”haiduci” continuă să dea roade, electoratul fără minte, votându-i de fiecare dată la alegeri, indiferent din ce partide au provenit aceștia. Doar că, acum, atitudinea și mentalitatea ”haiducească” au început să fie puse la zid, chiar dacă cei care nu sunt de acord cu astfel de practici nu sunt aceeiași cu cei care au pus ștampila pe gruparea ”haiducilor politici”.

Din ce în ce mai mult, se aud voci și comentarii care cer sancționarea și interzicerea unor astfel de practici, solicitându-se chiar ca cei în culpă să plătească pentru faptele lor, dar și costul organizării alegerilor de care și-au bătut joc. Iată câteva dintre opiniile exprimate pe forumuri împotriva ”haiducilor politici”, care cred că România este a lor și fac ce vor cu ea.

”Cum adică, deci ești ales, și brusc, la 2 zile după ce ai câștigat, te sucești și nu mai vrei!?”

”Aceasta este marea escrocherie numită democrație parlamentară" !
”Nu este luată în seamă voința poporului suveran nici măcar la referendum (vezi 300 de inutili și o singură cameră de dezmăț) așa că, ce ne mai mirăm ?”

„Suntem scuipați zilnic de către aleșii neamului, dar nu ne învățăm minte ! Susținem în continuare acest sistem politic ticălos și culmea, tot noi suntem surprinși și indignați de mocirla în care ne scufundăm.”

”Parcă trimiteam în PE oameni să ne facă mândri că suntem români și să fim respectați. Acum facem training pentru tineri? Chiar că așa le arătăm ce înseamnă respectul. Sunt curios căți dintre cei 37% îl cunosc pe dl Negrescu!”

”Cum adică, deci ești ales, și brusc, la 2 zile după ce ai câștigat, te sucești și nu mai vrei!? Dar când ai candidat acum 2 săptămâni de ce ai vrut? Mi se pare o mare golănie pentru că în acest fel intra tot felul de anonimi în PE, gen acest Victor Negrescu.”

”Cati Andronescu te rog frumos să nu îți faci probleme în privința utilității tale în țară. Te rog sa mergi în PE, binele tău personal va fi și al nostru dacă stai departe de învățământ.”

” Acest gest este un bocanc în gură dat cu grație cetățeanului român, de stânga sau de dreapta, nu contează; Cum adică decide Ponta ce va face doamna (scuzați ironia) Andronescu? Andoneasca să ramână la panourile cu Vanghelie, sa ne lase copiii în pace. Cer urgent o lege prin care orice mandat la care se renunță de bună voie să se redistribuie bulgarilor sau germanilor, noi nu-l meritam!”

Problema unor astfel de ”haiducii” este una de principiu, de moralitate și de respect față de alegători, dacă și numai dacă votanții ar fi respectați împreună cu opțiunile lor. Aici nu se pune în discuție capabilitatea unui ales sau altul, ce ar fi făcut Andronescu în PE sau ce va face Maria Grapini ori Negrescu, ci este o problemă de imoralitate din partea aleșilor față de  cei care i-au susținut necondiționat. Ar mai fi și o problem concretă de bani aruncați pe apa sâmbetei, pentru organizarea unor alegeri și alegerea unor oameni, care renunță a doua zi la funcția pentru care au candidat, dacă interesul grupului de ”Haiduci” din care face parte le cere acest lucru.

Oare când vor ieși românii în stradă și împotriva acestor ”haiduci” aleși tot de către unii dintre ei, la fel cum au protestat față de Roșia Montana, exploatării gazelor de șist, față de președintele cutare sau guvernul cutare ori cerând diverse alte lucruri mai mult sau mai puțin îndreptățite? Când vom vedea manifestații, proteste, cereri de tragere la răspundere și pedepsire a ”haiduciei” și ”haiducilor” care își bat joc de votanți, nerespectându-le alegerile?