luni, ianuarie 06, 2014

Atacul haidamacilor -“ Vă e milă?... V-am luat banii!”

Replica personajului Pepe din filmul Filantropica, după scenariul lui Nae Caranfil, interpretat magistral de regretatul actor Gheorghe Dinică, a fost parcă mai actuală ca oricând, în timpul sărbătorilor de iarnă.
Chiar dacă majoritatea scursurilor din realitatea societății românești, implicați în fenomenul cerșetoriei și escrocheriilor stradale, în diverse locuri publice, pe această temă, fie că sunt șefi de bande sau simpli amărâți exploatați pentru a produce bani prin cerșit, și-au mutat, de mai mulți ani, activitatea în Occident.
De fapt, de acest fenomen însoțit indubitabil cu cel al infracționalității fără frontiere, sunt speriați occidentali, acum unii britanici, nu de cel al invaziei muncitorilor ori a altor categorii de personae, în căutarea unui loc de muncă.
După căderea Crotinei de fier, an după an, țară după țară-Franța, Spania, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Marea Britanie- au fost luate cu asalt de hoarde de infractori din Europa de Est și Centrală, având ca singur țel câștigul financiar și material prin orice mijloace.
Aici trebuie să trag o linie, din categoria infractorilor fără frontiere, de care vorbesc, nu fac parte românii cinstiți, corecți, care au luat calea străinătății unde au muncit și muncesc pe brânci, în căutarea unei vieți mai bune pentru ei și familiile lor din țară.
Mă refer doar la infractorii care au speriat Vestul, indiferent în ce categorie de infracțiuni îi include faptele lor și legea din țările pe unde o încalcă.
Această realitate a avut două repercursiuni pentru țara noastră: una oarecum benefică într-un mod extrem de subiectiv, pentru cei care au zis și gândit că dacă pleacă afară, rămân mai puțini infractori în țară.
Lucru ce nu a fost întru totul adevărat, deoarece în locul celor plecați au apărut alții, iar, după un timp, expulzați sau de bună voie, mulți dintre infractorii români s-au întors în patrie, dar cu o experiență în fapte nelegiuite mult mai mare decât aveau atunci când au plecat.
A doua consecință extrem de gravă, a fost imaginea negativă și eticheta pe care acești indivizi certați cu legea, au adus-o României pe plan internațional, lucruri care ne afectează de ani de zile.
Din cauza lor suferă și sutele, miile de români care muncesc din greu în Occident, dar sunt băgați de unii occidentali în aceeași oală cu nelegiuiții. Le pun aceeași etichetă, fără să țină seama de faptul că unii fură, în vreme ce alții se dedau la fapte ilegale.
Modul cum sunt priviți și tratați românii corecți, în căutarea unui loc de muncă și a unui trai cinstit, acum, în Marea Britanie, dar și problemele care le au și le întâmpină în Europa, este consecința faptelor bandelor de nelegiuiți, proveniți din România dar și din alte țări excomuniste, care au îngrozit Vestul.
De sărbători, în special cele de iarnă, mare parte dintre acești infractori se întorc acasă, la familii și prieteni și își etalează actele de “bravură” din Occident, care i-au îmbogățit peste noapte. După, se întorc la “lucru” în țările unde “cașcavalu-i” gras.
Dacă aceștia sunt cei care au luat drumul străinătății, nu înseamnă că cei rămași în țară s-au cumințit. Și aici voi face o delimitare clară, acum mă refer la infractori de drept comun, nu la penalii politici care, însă, de multe ori, fac echipă comună cu ceilalți.
Pe lângă alte fapte antisociale, chiar dacă s-a transferat la greu la export, în țările occcidentale, cerșetoria rămâne un fenomen care afectează din plin România, în special marile orașe.
Nu doar că vizează societatea, dar dinamica cerșetoriei a suferit, după cum observăm cu ochiul liber pe străzi sau în alte locuri publice ori private, o dezvoltare anume.
Cerșetoria în România este extrem de agresivă, atacând frontal și cu mult tupeu cetățenii nu doar pe stradă, ci și în locuințele lor.
Replica, aproape filozofică, a personajului Pepe, jucat extraordinar de actorul Gheorghe Dinică, în filmul Filantropica- „Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană”-este depășită total de realitatea acestor vremuri
Acum, povestea este înlocuită cu agresivitatea, tupeul, nerușinarea, criminalitatea infractorilor care au avut o activitate intensă la sfârșitul anului 2013-începutul anului 2014.
Pe stradă, în piețe, în locuri publice, în mijloacele de transport, în blocurile de locuințe, pe la porțile caselor, în ușile bisericilor, la restaurant, în parcări, peste tot infractorii-cerșetori au acționat.
Sub diverse pretexte: pentru pâine, copii, biserici, pentru că a fost este și va fi o sărbătoare sau alta- aceștia cer, pe un ton tupeist-amenințător sau prefăcut umil, bani. Bani, bani, bani-doar asta vor.
În piață și pe stradă: “Dați-mi și mie un ban pentru pâine, că-mi mor copii de foame!Să v-ajute Dumnezeu!” La semafor: “Șefu, dați un bănuț pentru mănăstirea, biserica…”Trei surcele. Exemplele pot continua la nesfârșit.
Venind acasă, într-una din zilele trecute, în blocul cu interfon și cameră video la intrare, pe scară acționau trei indivizi. Tineri până în 40 de ani, înalți ca bradul, grași și voinici, plesnind de sănătate, lucrau la foc automat, din ușă în ușă.
Cu mult tupeu, agresivi, nu doar că băteau în uși cu putere, ci chiar puneau mâna pe clanță și încercau să deschidă chiar dacă puteau fi surprinși de alți locatari.
Când să deschid ușa, m-am trezit cu o astfel de huidumă transpirată, cu ochii sticlind, mirosind puternic a alcool, apărută de undeva, de după casa liftului. S-a proțăpit cu tupeu în fața mea, arătându-mi un pumn de bani în mâna dreaptă.
“-Dă-ne și nouă bani, de Revelion, de Crăciun, de Sfântu. Vasile!!!” L-am îndepărtat fără să-l reped, totuși, cu toate că mă enerva la culme tupeul și nerușinarea lui.
S-a dus la vecini, încercând clanța și bătând în ușă cu putere. L-au ușuit. Văzându-mă plecat, a împins ușa, încercând să intre în casă. L-am ușuit, stăpânindu-mă cu greu să nu-l bușesc.
Pe scară, la câțiva metri distanță, alți doi haidamaci la fel de tupeișiti, mari și agresivi, încercau clanțele și băteau în uși. În momentul în care m-am întors, intenționând să chem Poliția, au dispărut cu aceeași repeziciune cu care acționau.
Probabil, că s-au dus sigur la alt bloc, altă scară, alte locuințe vizate. Dar, mă gândeam ce se putea întâmpla dacă un copil singur acasă le-ar fi deschis, imprudent ușa sau ar fi dat de o bătrână, un bătrân neputincioși, atunci sigur ar fi intrat în casă peste ei, comițând fapte infracționale, poate chiar criminale.
Și în mijloacele de transport în comun, pe rutele mai aglomerate, șuții au dat lovituri, mai ales asupra copiilor, bătrânilor sau a persoanelor aflate într-o anumită stare de euforie provocată de febra sărbătorilor.
După cum am constatatat, realitatea ne-a demonstrat-o, infractorii de rând din ziua de azi, nici măcar nu se mai sinchisesc să spună o poveste lacrimogenă, să inventeze ceva, să acționeze mai subtil pentru a fura sau face rost de bani.
Acum, aceștia acționează la vedere, cu multă agresivitate, tupeu, la intimidare. Nu se feresc să atace în văzul lumii. A trecut vremea cu spusul poveștii pentru pomană, locul infractorilor cu stil, dacă pot să zic așa, a fost luat de haidamacii agresivi.
De aceea este bine să fim atenți, prudenți, să-i ținem la distanță și să-i punem la respect și acolo unde le este locul acestor infractori, pentru a preveni atacurile, furturile sau alte fapte infracționale care ar putea să ne afecteze în societatea românească.